Vin iar cuvânt în cartea Mea de azi, vin din cer pe pământ cuvânt ca să-i hrănesc cu el pe cei ce s-au dat Mie dintre fiii oamenilor, pe cei credincioşi, care aşteaptă venirea Mea pe pământ şi făgăduinţele Mele de cer nou şi de pământ nou şi de om nou, după chipul şi asemănarea Mea între pământ şi cer. Amin.

Sunt Domnul Iisus Hristos, Cel ce dă viaţă oamenilor prin moartea şi prin învierea Sa, aşa cum Tatăl a voit să lucrez Eu, Fiul Său. O, fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de înviere la glasul Meu, care cheamă omul de la moarte la viaţă. Învierea am venit s-o aduc peste om, duh umilit am venit să-i dau omului, şi ies în calea lui cuvânt ca să-i dau lui. Amin.

Laudă, Ierusalime nou, laudă-L pe Domnul, Care vine la tine cuvânt. «Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile Domnului, lăudaţi-L pe Domnul, că este bun, şi este mare peste toţi dumnezeii, şi toate câte a vrut Domnul, a făcut în cer şi pe pământ», precum este scris. Amin.

O, poporul Meu de azi, Eu, Domnul Dumnezeul tău, te îndemn tot mai mult să te aduni la rugăciune şi să ceri la Mine toate câte Eu voiesc să fac în cer şi pe pământ, căci Eu te voiesc pe tine cerul Meu pe pământul român şi te voiesc ajutorul Meu în vremea aceasta grea, când omul nu mai are pe Dumnezeu de Stăpân al său. Vin la tine cuvânt, poporul Meu de azi, şi Mă port cu el peste pământ ca să-l ajut pe om să bea din apa Mea, din cuvântul vieţii, poporul Meu, dar tu trebuie să te rogi mereu pentru biruinţa cuvântului Meu peste pământ şi peste om şi trebuie să înţelegi tot mai mult că pentru aceasta te-am ales Eu dintre oameni şi te-am născut al Meu din cuvântul Meu şi că pe mulţi voiesc să-i nasc aşa, şi să fie ai Mei apoi, precum tu eşti. O, păstrează-ţi umilinţa de duh, Ierusalime de azi, şi întăreşte peste tine această înviere, căci fiii oamenilor nu ştiu taina învierii, nu ştiu de unde vine ea, de unde începe ea şi cum lucrează ea în om, şi iată, pe mulţi îi ajută firea lor cea bună prin duhul lor cel umilit în ei, şi care îi face să aibă îndrăzneală la Dumnezeu pentru mântuirea lor, iar pe alţii mulţi nici păcatele lor nu-i ajută să se aşeze în duh umilit, în duhul învierii şi al mântuirii şi al temerii de Dumnezeu şi al iubirii apoi, căci oamenii nu se tem de Dumnezeu, ci doar când îi ajung pe pământ plata păcatelor lor, doar atunci dau să se teamă ei de Dumnezeu, Care poate să dea omului scăpare din greu prin iertare ispăşitoare.

M-am întâlnit, în mersul Meu pe pământ acum două mii de ani, cu femeia samarineancă, despre care este scris în Scripturi. Ea avea firea bună şi blândă prin duhul umilit din ea, iar când Eu am lucrat peste ea ca să-i învederez păcatele şi s-o curăţ de ele, ea s-a umilit şi a prins îndrăzneală spre Mine pentru mântuirea ei de păcate.

O, nu pot Eu avea mai mare avere în om ca şi duhul lui cel plin de umilinţă, poporul Meu, şi prin care Eu sunt primit de om când bat din părţi la uşa lui ca să intru şi să fac curat peste viaţa lui, prin care să Mă arăt Eu apoi între oameni cu faţa Mea, cu trăirea Mea în om, aşa cum Mi-am arătat Eu lucrul Meu în femeia samarineancă, după ce ea a înviat la cuvântul Meu cel curăţitor de păcat peste om, şi apoi a împărţit înviere samarineanca, după cum a primit ea de la Mine, şi a adus pe mulţi din cetatea ei la credinţa în Mine şi la pocăinţa de păcate şi la duh umilit, duhul învierii omului când Domnul vine şi bate ca să-I deschidă omul. O, pentru aceea M-am oprit Eu la fântâna din Sihar când ucenicii Mei M-au găsit grăind cu femeia samarineancă. Venisem pentru mântuirea omului, aceasta era lucrarea pentru care Tatăl Mă trimisese pe pământ, şi tot de aceea Mă trimite şi azi.

O, popor al cuvântului Meu, se strâng la fântână sfinţii care însoţesc pe samarineanca, cea cu care Eu am grăit atunci cuvântul mântuirii. E zi de pomenire în curţile Mele cu tine, căci am fântâna întâlnirii aici, şi am la ea de înger pe samarineanca cea din Scripturi, pe cea cu care Eu M-am întâlnit la fântâna lui Israel când mergeam din loc în loc cu ucenicii Mei ca să Mă vestesc venit Mesia Cel de la Tatăl şi să Mă aşez cu fapte minunate înaintea celor ce avea să ia în ei darul şi lucrarea credinţei în Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Învăţătura Mea de azi, duhul umilit, duhul învierii Mele în om, şi a omului în Mine, aceasta întăresc Eu în mijlocul tău, poporul Meu, şi vreau să-l strig iarăşi la izvor pe cel de demult popor al Meu şi să-l învăţ învierea, şi cu dor să-l învăţ pe el taina şi puterea duhului umilit, prin care omul nu se mai ascunde în el, ci se descoperă înaintea Mea, spre învierea lui din păcat şi spre mântuire apoi. Amin.

– O, Doamne şi Dumnezeul lui Israel cel credincios al Tău! Primeşte şi iubirea mea, ca să mă las şi eu cuvânt lângă Tine şi să-i spun poporului Tău de azi că taina duhului umilit poartă în ea duhul învierii, Doamne. Cuvântul gurii Tale, cu care Tu m-ai înconjurat atunci ca într-un giulgiu din care apoi am ieşit înviată, a fost cuvântul învierii mele, şi m-ai scos cu el din mormântul în care dormeam, din trupul meu, în care îmi zăcea neputincios sufletul, şi m-ai trecut din trup în duh în ziua aceea, Doamne, şi m-ai înviat, pentru umilinţa de duh, pe care eu o aveam în fire, chiar dacă slăbiciunea firii mă ducea spre păcat în însuşi trupul meu, stricând eu în el mereu sămânţa vieţii sufletului meu, pe care-l aveam în trupul meu de la Dumnezeu.

Îi îndemn pe oameni la pocăinţă şi la umilinţă, şi apoi la iubire pentru Tine, Doamne, şi apoi la mărturisirea Ta, aşa cum eu, după întâlnirea mea cu Tine, am lucrat peste mine şi peste cetatea Samaria, în care vieţuiam. Iar pe Tine Te rog acum, ajută-i pe oameni şi dă-le putere să se facă ai Tăi, aşa cum mie mi-ai dat, şi am fost eu apoi rodul aplecării Tale înaintea omului ca să-i dai lui învierea, Doamne. O, dă-le oamenilor duh de înviere, duhul umilinţei şi al mărturisirii, şi să Te cunoască oamenii în cuvântul Tău de azi, grăit de însăşi gura Ta pe vatra pământului român, şi să se umple de Tine cei ce-Ţi află glasul şi cuvântul Tău de azi, aşa cum eu m-am umplut de Duhul Tău când m-ai întâlnit şi mi-ai grăit la fântâna lui Israel. Eu sunt venită în zori aici, în curţile Tale cu poporul Tău, lângă fântâna pe care Tu mi-ai dat-o în grijă, şi sunt cu cete de sfinţi, Doamne, când grăiesc azi la fântână, şi le dau sfinţilor să bea din apa Ta, din cuvântul coborârii mele la fântână cu sfinţii, şi Te rog să dai oamenilor învierea, aşa cum mie mi-ai dat, Doamne, şi Ţi-ai făcut în mine cale prin duhul meu cel umilit, cu care m-am aşezat înaintea Ta când Tu m-ai întâlnit la fântână şi m-ai curăţat de păcat şi de întunericul cel de la păcat. O, ajută-i pe oameni, Doamne, ajută-i cu graiul cuvântului Tău de azi şi dă-le lor puterea să Te cunoască în acest cuvânt şi să se umilească ei, şi precum pe mine m-ai primit, aşa să-i primeşti şi pe ei, pe cei ce se umilesc, Doamne, la glasul Tău, care îl curăţă pe om de păcat şi îi dă lui duhul învierii. Amin, amin, amin.

– Şi iată, poporul Meu, sărbătoare de sfinţi, venită cu Mine la tine în ziua aceasta, căci mucenicul Gheorghe, sărbătorit şi el de sfinţi acum, stă gata să se arate venit cu Mine şi să dea glas duhului lui cel plin de cuvânt.

Hai şi tu, o, mărturisitor al Meu, hai, fiule, şi cu bucurie sfântă lasă-ţi cuvântul şi te bucură între sfinţii venirii Mele, căci Eu cu sfinţii vin, iar ei ca şi Stăpânul lor lucrează, ca nişte ucenici, şi adeveresc ei Scriptura venirii Mele cu sfinţii acum, la sfârşit de timp, când Tatăl iarăşi M-a trimis din cer pe pământ. Amin, amin, amin.

– Binecuvintează, Doamne, puterea credinţei în Tine şi întăreşte-o în cei ce cred venirii Tale acum pe pământ cu sfinţii Tăi, şi binecuvintează biruinţa neamului român, pentru slava Ta din mijlocul acestui pământ, vatra română, pe care Tu Ţi-ai aşezat calea întoarcerii Tale de la Tatăl la om după două mii de ani de la biruinţa Ta prin cruce şi prin înviere, Doamne. Te rog, o, Te rog în ziua aceasta de sărbătoare a mea între sfinţi, Te rog primeşte ruga mea pentru neamul român, viscolit acum atât de aprig de către cei din el flămânzi de duh de stăpânitori peste acest neam. S-a stârnit întuneric mare sus la cârma acestui neam şi bate viscolul, Doamne. Duhul trufiei, duhul lăcomiei, duhul invidiei a îmbrăcat haina trădării şi a lovit fruntea acestui neam, hărăzit de Tine să fie neam de sfinţi, Doamne. Voiesc să mă pornesc ostaş ceresc, cum sunt, şi să ajut iarăşi acest neam, aşa cum l-am ajutat de atâtea ori când am stat lângă vitejii lui şi am biruit pentru el din partea Ta. Ridic sabia duhului şi mă pornesc, Doamne, împotriva duhului trufiei, care se luptă să răstoarne cele aşezate de Tine pentru cârmuirea acestui neam. Pe cei ce stau cu dreptate şi cu milă la cârma neamului român, întăreşte-i Tu, Doamne, iar celor ce dau să răstoarne de la locul ei dreptatea, surpă-le lucrarea lor trufaşă şi nu lăsa duhul minciunii să poată. Aşa rugă aduc eu Ţie dintre sfinţi, în amintirea zilei mele de biruinţă pe pământ peste cei credincioşi din vremea mea. Amin.

O, oameni îngâmfaţi şi plini de voi, de duhul trufiei din voi! Domnul şi Dumnezeul sfinţilor este Stăpânul acestui neam ales acum, la sfârşit neam al Său, vatră a venirii Lui de la Tatăl acum pe pământ cuvânt care înviază morţii din morminte şi pe cei vii, care iubesc învierea. Nu voi sunteţi stăpânii acestui neam. O, stăpâniţi-vă pe voi şi trufia cu care v-aţi sculat împotriva duhului păcii şi al dreptăţii a toate, dar nu vă mai luptaţi să stăpâniţi voi neamul român, neamul Domnului la sfârşit de timp, ţara Lui de azi. Umiliţi-vă şi faceţi-vă fii ai lui Dumnezeu dacă vreţi iertarea prin pocăinţă, dar nu vă mai îngâmfaţi peste acest neam, căci neamul român Îl are pe Iisus Hristos, pe Domnul învierii Domn şi Cuvânt peste el, şi este neam ales dintre neamuri ca să-I fie Lui sală de nuntă şi masă de cină de cuvânt pe pământ cu cei ce cred Lui şi lucrării Lui de la sfârşit de timp. Eu am fost dat spre mucenicie de către stăpânii trufaşi din vremea mea, şi am putere acum să umilesc trufia din om. Cu Domnul vin şi Lui Îi cer binecuvântare mare ca să lucrez cu biruinţă de la El pentru paza cea cerească a neamului român, pe vatra căruia stă Domnul cuvântând peste pământ. Aplecaţi-vă şi umiliţi-vă şi fiţi români cuminţi, că în cer este scris să fie duh de frăţie peste neamul român şi nu duhul învrăjbirii, care se vede acum în preajma locului de cârmuire a acestui neam. Eu cer pentru voi de la Domnul duhul învierii voastre, duhul cel umilit, care vă aduce linişte şi înviere vouă, şi iată, fiecare va lua peste el ceea ce va da în părţi, căci Domnul vine şi dă acum fiecăruia după faptă, precum este scris. Amin.

Iar Tu, Doamne biruitor prin sfinţii Tăi, aşează pe pământul român rodul credinţei poporului Tău cel din mijlocul lui şi rodul rugăciunii lui, şi fă-l pe el popor al rugăciunii pentru biruinţa Ta cea mare, pentru împlinirea venirii Tale acum cu slavă pe pământ, şi dă oamenilor de pe pământ cuvântul Tău, care cârmuieşte şi se slăveşte chemând omul la înviere, la duh umilit în om, la voia Ta în om şi pe pământ, precum în cer, Doamne, căci vremea este să lucrezi Tu, o, Doamne, şi să biruieşti Tu, căci eşti Domnul Biruitorul, Cel ce este şi Cel ce va fi, Domn şi Stăpân în cer şi pe pământ, Domnul biruinţei sfinţilor Tăi, şi eşti Domnul slavei, Doamne. Amin, amin, amin.

– Acum, poporul Meu, întăreşte în tine din zi în zi mai mult lucrarea rugăciunii sfinte pentru biruinţă sfântă peste neamul român, căci lupta e grea, iar Eu, Domnul, cu tine lucrez, şi cuvintez în mijlocul tău şi împlinesc. Este scris în Scripturi aşa: «Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile Domnului, lăudaţi şi binecuvântaţi pe Domnul, căci El este bun şi mare peste toţi dumnezeii, şi toate câte voieşte Domnul, face în cer şi pe pământ, că binecuvântat este Domnul în Sion, Cel ce locuieşte în Ierusalim».

O, în casa Mea şi în curţile Mele cu tine laudă-Mă şi te roagă Mie, poporul Meu, şi aceasta să fie lucrarea ta în curţile Mele cu tine. Am făcut din tine unealtă a Mea, poporul Meu. Unii pe alţii îndemnaţi-vă să ascultaţi de tot cuvântul Meu şi să-l împliniţi, fiilor. Unii pe alţii îndemnaţi-vă la duh de rugăciune cu cerere în ea, fiilor, şi la duh umilit în voi, duhul rugăciunii, duhul învierii, duhul care cere la Dumnezeu, o, fiilor. Iar Eu, Domnul, voi fi şi voi împlini cuvântul Meu şi glasul rugii voastre pentru împlinirea cuvântului Meu peste pământ, căci Eu sunt Cel credincios şi adevărat, Eu sunt Cel ce sunt. Amin, amin, amin.