2025 20 Ian

Cuvântul lui Dumnezeu la Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Slava Mea din mijlocul pământului și neamului român a strâns sub ea o țară mică, o Românie mică, un popor primitor de Dumnezeu pentru România, țara din care se va desprinde peste popoarele de pe pământ slava lui Dumnezeu la sfârșit de timp, vremea în care poate Dumnezeu, căci omul nu mai poate, cel despărțit de Dumnezeu nu mai poate în această vreme, în care numai întunericul mai poate să crească tot mai mult, tot mai gros, dar lumina cea de sus coboară și se face cuvânt peste pământ, și luminează cuvântul lui Dumnezeu pământul și neamurile de pe el în lung și în lat, și asta face venirea Mea din zilele acestea, o, și pace ție, poporul Meu cel mic din români, și întărește-ți statul sub lumina care vine de la Dumnezeu ca să meargă ea prin întuneric, și care nu poate fi biruită de întuneric, căci lumina Mea este adevărata lumină, care luminează pe orice om când ea vine în lume, o, și aceasta face cuvântul Meu, cuvântul lui Dumnezeu, prin care toate s-au făcut, și nimic fără el nu s-a făcut, nimic fără Dumnezeu, o, fiilor, căci în Mine este viața, iar viața este lumina oamenilor, precum este scris.

Îngerul cel pământesc, Ioan Botezătorul, el este cel care a stat la hotarul dintre cer și pământ și s-a unit cerul cu pământul în vremea aceea și de aceea este scris în Scripturi că Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. Iar dacă la început am fost cuvântul Tatălui, prin Care toate s-au făcut, iată-Mă cuvânt și la sfârșit, și de aceea am spus prin Duhul că Eu sunt Alfa și Omega, iar tu, popor al cuvântului Meu, Mă așezi cuvânt înaintea oamenilor de pe pământ și ești înaintemergătorul Meu ca Ioan Botezătorul şi unesc cu tine începutul cu sfârşitul, şi sfârşitul cu începutul, şi toate se înnoiesc, toate iau iarăşi naştere, toate, când nimeni nu se aşteaptă să vină Dumnezeu, iar Eu, Domnul, lucrez în taină, şi toate se aşează, şi apoi se vor arăta în lumină şi vor lumina prin întuneric şi nu va fi biruită această lumină, căci ea va birui precum este scris.

Punem masă de cuvânt de Bobotează, fiilor. Sunt cu voi la masă în cetate şi grăiesc cu Ioan Botezătorul ca atunci la Iordan, după ce a fost el ispitit de fariseii care l-au întrebat: «De ce botezi dacă nu ești Hristosul și nici Ilie și nici proorocul?», iar el le-a răspuns: «Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru stă Acela Care vine după mine și Care este înaintea mea, căci era înainte de mine», și am venit apoi la el și M-a botezat în Iordan și a spus în văzul și auzul celor adunați: «Iată Mielul lui Dumnezeu!»

— O, Doamne Mieluț, așa am spus atunci, și s-au unit începutul cu sfârșitul în ziua aceea, o, și numai Tu și eu am înțeles aceasta atunci, numai noi, de atunci și până azi, Doamne, iar acum ești mărturisit de cei mici la care vii și cuvintezi ca să-Ți fie scris cuvântul și să se unească începutul cu sfârșitul, căci cuvântul Tău este cel ce face aceasta, Doamne.

Și acum mă aplec și Te rog sfios, lasă-Te în oameni cu Duhul Tău ca să priceapă ei ce este vremea aceasta și venirea Ta cuvânt pe pământ!

O, nu este cu putință să Te priceapă oamenii, căci sunt așa de mărunți, bieții de ei, dar la Tine toate sunt cu putință, și fă-i pe oameni să Te priceapă, să-Ți simtă suflarea, să poată ei primi pe Dumnezeu și să înțeleagă tot mai mult că Tu ești Viața cu care ei se întâlnesc, și că satana va fi dat în lături ca să Te lași cunoscut, și ca să știe lumea că satana Te-a acoperit înaintea lor ca să nu meargă oamenii după Tine și să meargă după el, dar vremea lui se sfârșește căci vii Tu.

O, vino, Doamne, cuvânt pe pământ, vino mereu, căci cerul tot Te așteaptă să dai deoparte zidul despărțitor, chiar dacă omenirea nu este pregătită să vadă această vreme și să înțeleagă lumina cuvântului Tău, care poate, Doamne.

Grăim unul cu altul iarăși pe pământ, căci tot cerul este plin de dor, numai de dor, Doamne Mieluț. Tu ești lumina lumii. Aceasta Îți este lucrarea și venirea Ta cea de azi, iar noi așteptăm anul plăcut Domnului, o, Doamne Mieluț.

— O, Botezătorule al Meu, e apăsătoare pentru cei de sus așteptarea. Mai e un ceas. Tu lucrai înaintea Mea ca să-Mi pregătești calea și putea Dumnezeu prin iubirea și prin jertfa ta. Erai model de pocăință și curăție, de post și rugăciune, și așa lucrai pentru Mine ca să vin să Mă arăt, și să mărturisim apoi, o, și a venit Duhul, și a venit Tatăl și s-au scris acestea și au vestit pe Dumnezeu. Acum vin cu putere de cuvânt Eu Însumi, iar cuvântul Meu lucrează ca la început când s-au făcut cerul și pământul și omul și lumea.

O, mai e un ceas, și toate vor fi înnoite, precum este scris, și de aceea voi, fiilor din cetatea cuvântului Meu, stați tari prin puterea Mea, ca să gătim și să vestim anul plăcut Domnului, precum este scris, și de aceea înnoiesc binecuvântare mare peste voi pentru gătirea și împodobirea grădinii de la Maluri, și cu care vom sta înaintea Tatălui cu începutul lucrării cuvântului Meu și cu toată mărturisirea aceasta și vom ajunge cu ea până la zi, fiilor. Așadar, puterile cerești vă stau alături ca să fim gata cu lucrul cel de la Maluri și cu toată pregătirea acelei zile mari, și care se va vesti în lung și în lat că vine, căci în ziua aceea va fi mulțime multă adunată și se va mărturisi această zi până la margini apoi, și pas cu pas lumina Mea va birui întunericul cel gros, și mulți vor fi albiți și lămuriți, precum este scris, iar cei nelegiuiți vor rămâne la fel și vor trece la stânga, și va merge înainte doar lumina, doar Dumnezeu, El, și cei credincioși Lui. Amin.

O, hai cu puteri noi, fiilor, hai, că nu mai plec de lângă voi! Las cerurile deschise deasupra voastră ca să lucreze cu voi cei din cer, căci sunteți puțini sub crucea Mea cea de azi, dar poate Dumnezeu, fiilor, și voi veți putea, căci nu mai plec de lângă voi.

Pace vouă! Țineți-Mă lângă voi tot timpul, că sunteți mici, și veți fi cei prin care poate Dumnezeu, așa cum Eu, Domnul, am putut prin Ioan, botezătorul Meu, numai să-Mi fiți fii ascultători, și de aceea Eu nu mai plec, rămân cu voi, rămân cu voi, o, fiilor. Amin, amin, amin.