Așez pacea venirii Mele peste cetatea cuvântului Meu, căci vin cuvânt pe pământ aici, și Mă împart peste tot de la margini la margini precum este scris, o, și n-a fost între Mine și om o mai mare și multă lucrare de cuvânt după ce am zidit omul între pământ și cer, dar dacă a venit acum această vreme scrisă în Scripturi să vină și să păstoresc Eu Însumi oamenii de pe pământ, iată vin, vin cu zecile de mii de sfinți, și am nume nou, Cuvântul lui Dumnezeu, după cum Îmi este și lucrarea Mea cea de acum.
O, ce vei face tu, omule care spui că nu este Dumnezeu, că nu vine Dumnezeu, și că doar tu ești și știi și vorbești? Nu este om care să nu creadă că este Dumnezeu, dar dorul de păcat, dorul de sine și trufia acestui dor a stricat omul la minte și împarte omul din ea stricăciunea ei peste mulți care dorm, iar Eu vin cu putere de cuvânt și-Mi împlinesc venirea cea pentru pregătirea zilei slavei Mele, când Tatăl Meu va să Mă slăvească cu slava cea nearătată până acum, iar oamenii toți vor pricepe atunci că facerea lui Dumnezeu nu este numai cea care se vede, o, nu, căci se vor lăsa la arătare nevăzutele facerii, veciile descoperite mult prea puțin până acum și toate, toate locașurile lui Dumnezeu, toate cele ce sunt și nu se văd precum nici Dumnezeu nu Se vede, dar Domnul este și cârmuiește lumea cât mintea omului nu poate pricepe, căci omul este om și atât, iar Dumnezeu este Dumnezeu, Făcătorul omului, și numai El este Făcătorul. Amin.
O, pace vouă, fiilor din cetatea cuvântului Meu, și vouă, celor veniți de sărbători la izvor aici, unde Eu vin cu sfinții Mei ca să împlinesc această Scriptură!
Am la masa de azi cu voi pe ucenicii Mei cei doisprezece, și dintre ei, cele două căpetenii, Petru și Pavel, toți martori pentru lucrul cel sfânt al sărbătorii de azi a lor, după cum părinții cei sfinți au așezat serbarea cea pentru ei prin biserica Mea și peste ea. Se poartă cu Mine prin această împărăție a Mea cu voi și simt ei duhul cel de acum al lucrărilor Mele cu voi și se apleacă sub mireasma florilor care mărturisesc pe Făcătorul lor și privesc ei în cetate și în afara cetății și simt binecuvântarea acestui pământ, pe care Eu Mi-am zidit cu voi cetatea cuvântului Meu, și toate câte sunt aici sunt cuvântul Meu cel împlinit, și fiecare piatră din zidul cetății are de povestit povestea ei și mărturiile câte au fost și sunt aici.
Dar toate cele văzute au însoțitoare pe cele nevăzute ale cetății cuvântului Meu, cetatea cea nevăzută, și care le sprijină și le umplu pe cele văzute de aici, o, și nu pot Eu deajuns să spun despre aceste taine, despre frumusețea cea nevăzută a cetății Mele cu voi, că iată, Ne purtăm cu locașurile nevăzute și cu ele stăm și lucrăm când venim la voi cuvânt și lucrare, o, fiilor, și de aceea vă cer mereu să fiți cerești dacă stați cu Domnul și cu sfinții la masă de cuvânt, și de aceea le-am spus mereu la cei ce veneau și le spuneam să-și facă haină de nuntă pentru masa Mea cu voi dacă voiesc ei cu Domnul la masă aici în vremea sărbătorilor sfinte, când cerul se unește cu voi aici, o, fiilor.
O, cât de mult trebuie să crească și să lucreze credința pentru cele ce Eu spun, fiilor, și Mă doare de cei ce nu știu ce este credința în cuvântul Meu de peste voi.
O, creștine fiule, ca să se cheme că ai întru totul credință în cuvântul Meu, nu poți decât dacă-l asculți și-l împlinești întocmai ca viață a ta zi de zi, ca ascultare prin credință. Dar dacă tu multe nu le împlinești după ce le-ai auzit de la Mine pentru statul tău pe de-a întregul înaintea Mea, o, cum poți avea putere, cum vrei să biruiești, să te biruiești, cum, că iată, nu poți să te biruiești pe tine de dragul Meu? O, nu poți, căci îți trebuie dragoste de Mine, nu de tine, iar dragoste nu poți avea decât dacă Eu sunt dragostea ta, Eu, nu tu, o, și tu nu știi, nu înțelegi aceasta, iar timpul trece, și tu nu înțelegi ce mare este Domnul în cetatea Sa, în muntele cel sfânt al Lui spre bucuria întregului pământ, precum este scris despre locul unde este Domnul.
O, tu nu știi, creștine, despre cei ce se încred în Domnul și care sunt ca muntele Sionului, și nu se clatină să cadă cel ce locuiește în Ierusalim, căci Domnul este împrejurul poporului Său, o, și tu nu știi și nu înțelegi încă despre cei ce se abat pe căi nedrepte, și pe care Domnul îi duce cu cei ce lucrează fărădelegea dacă nu știu ei cum să creadă și cum să stea pentru Domnul cu viața lor.
O, ce tainică este învățătura Mea, fiilor din cetate! O, ce puțin dau să înțeleagă creștinii cuvântul Meu de facere nouă, după ce omul atât de mult a stricat, atât de mult! Trebuie să învețe creștinul cum se stă cu Dumnezeu ca să nu cadă ca și cei ce lucrează fărădelegea, și care este pedeapsa celor care nu știu să creadă cu putere de credință și cu statornicie până la capăt, și iată, dau să întăresc biserica Mea de Nou Ierusalim și să-Mi înfiripez lucrarea Mea cu voi în cetate, fiilor, și le dăm lucru sfânt să lucreze ca pe vremea primilor creștini ridicați spre Mine prin apostolii Mei cei de atunci, rămași pe mai departe să lucreze ei lucrul Meu și să ridice Domnului turmă sfântă, așa cum lucrez Eu azi cu voi pentru făptura cea nouă a celor ce vin și iau din izvorul Meu de cuvânt spre viață și credință lucrătoare, căci credința fără rod, ce poate ea pentru Dumnezeu?
Așezăm la lucrul cel sfânt încă un copil, și toate spre slava Mea să fie la voi și cu voi, și rostiți voi binecuvântare, fiilor unși în grădină, și viață și cruce lucrătoare să așezați peste fiul cel binecuvântat în ziua aceasta cu martori din cer, ca să se ridice la cer lucrare sfântă din mijlocul cetății Mele cu voi, că vreau să fiu slăvit la voi, iar voi să fiți fiii slavei Mele, o, fiilor.
Lucrul cel cu mâna să fie spre slava lucrului cel cu duhul, și totul să aibă rod pentru cer, iar toiagul de cârmuire este cuvântul Meu, o, și să se facă faptă la voi tot cuvântul Meu, fiilor, că iată, stau cu voi în cetate la masă și cu cei din cer și le facem bucurie și mângâiere de aici lor, dar și ei dăruiesc la fel vouă, și iată, ucenicii Mei grăiesc cu voi acum.
— O, mare și lăudat ești, Doamne, în cetatea Ta aici, în muntele cel sfânt al Tău aici, cetate bine întemeiată spre bucuria întregului pământ, precum este scris, și se vor mira împărații pământului de ea, de slava Ta din ea, o, Doamne! Bucuria Noastră e mare și suntem martorii Tăi în lucrările Tale din cetate și-Ți crește slava, Doamne.
O, fii și ucenici ai lui Hristos, Păstorul Nostru și al vostru, pace vouă de la Noi la masa Domnului cu voi și cu Noi! Vin zilele slavei Domnului, vin cu grabă, și tot așa și voi să vă grăbiți cu ele și aduceți-L pe Domnul pe pământ ca să se rușineze cei care vor să nu fie Dumnezeu, să nu fie credință, dar iată, este Dumnezeu și lucrează aici, pe meleagul neamului român spre rușinarea necredincioșilor, căci Făcătorul a toate vine cu înnoirea și cu descoperirea celor nevăzute ale facerii lui Dumnezeu, și care vor lua locul celor văzute și luate sub stăpânirea omului necredincios, o, dar vine Domnul, și iată-L, vine, și se vor bucura cei ce-L iubesc și Îl așteaptă și Îl mărturisesc, iar cei fără de lege nu vor rămâne cu nimic, decât cu spaima pe care și-au lucrat-o din neștiință prin necredință și trufie, prin duhul lui satana.
O, Doamne, o, Doamne, între cei din cer crește dorul slavei Tale de la sfârșit de timp. Arată-Ți slava, Doamne! Ajută-i pe cei de pe pământ să-și facă vreme de ridicare spre iubirea de Dumnezeu și să se stingă puterea păcatului din oameni, căci păcatul îi desparte pe toți de Tine, dar hai, ridică-Ți țara luminii, ridic-o pe România în slavă văzută și fă-o pe ea lumină din lumina Ta peste pământ, fă-o, că nu mai este lumină pe pământ, Doamne! Pune puterea facerii Tale celei noi în cuvântul Tău de peste pământ și adu înnoirea lumii, Doamne! Ne rugăm în cetatea cuvântului Tău aici cu ei și cu Tine în față. Hai să colindăm din nou peste pământ cu vestea Ta ca și atunci și să-Ți trâmbițăm venirea și slava ei și lucrul Tău de azi pentru nașterea din nou a lumii, Doamne!
Binecuvântăm și Noi de lângă Tine lucrarea Ta cu ei, cu cei de azi unși ai Tăi și cu fiii cei care ascultă de împlinirea cuvântului Tău cu credință, căci dacă nu este credință nu este nici împlinire. Iar acum iarăși Tu, Doamne, grăiește-le lor.
— Eu sunt al vostru și al lor Păstor și Învățător, o, ucenicii ai Mei cei de atunci. Eu sunt Cel ce împlinesc tot ce este scris până la sfârșit, dar Îmi trebuie strigare cu rugăciune și credință, ca să pot prin credință ca în toate veacurile.
Iar tu, țara Mea de azi, ridică-te pas cu pas spre Domnul Dumnezeul tău, care te dorește mult să Se arate cu tine peste pământ, că am în tine cetatea cuvântului Meu și râul gurii Mele izvorând peste pământ. Pace ție, slavă ție, căci tu ești țara Mea de pe pământ, și te am și în cer, și ești frumoasă foarte în cer, în cele ce nu se văd ale facerii lui Dumnezeu, țara Mea cea de azi!
E zi de sărbătoare de sfinți în ziua aceasta, țara Mea. Mă bucur în tine, Mă slăvesc în cuvânt în mijlocul tău. Pace ție! Voiesc să fii pacea popoarelor. Auzi tu ce doresc Eu să fii tu? O, scoală-te și împlinește cuvântul Meu, cuvântul Domnului Dumnezeului tău! Scoală-te, o, țara Mea cea de azi, la cuvântul Meu scoală-te tu! Amin, amin, amin.