Între cei din cer este pregătire de coborâre cu masă de cuvânt în cetatea cuvântului Meu și în carte în zi de praznic sfânt, împărătesc, iar Eu, Domnul, am de-a dreapta Mea pe mama Mea Fecioară cu sărbătoarea zilei de naștere a ei acum două mii de ani ca să ducă ea viață îngerească pe pământ între oameni și să fie pregătită locaș împodobit pentru venirea Mea, ca să Mă nasc Eu prin ea și să Mă fac om, că aveam atunci să împlinesc proorociile din Scripturi pentru venirea Mea de la Tatăl la oameni și să iau pe umerii Mei crucea mântuirii oamenilor care vor cunoaște pe Dumnezeu venit din cer, ca să-i răscumpăr din blestemul păcatelor lor multe, și pe care nu le putea pierde nimeni din fața lui Dumnezeu, decât Eu, jertfindu-Mi trupul pe cruce, ca să poată iubirea Mea, iubirea care vindecă pe om de păcat, o, și numai iubirea Mea a putut răscumpăra pe om din mâna lui satana cel vrăjmaș de șapte mii de ani pentru Dumnezeu și pentru om, iar mama Mea Fecioara a fost începutul, a fost cărarea Mea, venirea Mea, venirea ei și a Mea pe pământ după om.

Fiilor, vă găsesc că-Mi aşteptaţi coborârea şi cuvântul. Vă găsesc în sărbători gata să Mă primiţi cu masă de cuvânt. Pace vouă! Aşa le spuneam şi ucenicilor Mei când Mă întâlneam cu ei. Pace vouă! Aşa vă zic şi vouă la întâlnirea Mea cu voi, la sfatul Meu cu voi şi cu poporul acestui cuvânt ieşit din gura Mea, şi pe care voi îl aşezaţi în cartea sa şi îl împărţiţi celor ce îl aşteaptă să vină de la izvor spre ei.

O, ce mare este lucrarea Mea cea de azi cu voi, ce mare, fiilor! Se minunează sfinții toți de vremea Mea cu voi, și vin cu Mine sfinții pentru slava Mea de peste voi și de peste ei și rostesc ei mirați și spun: Cine este asemenea Domnului în nori, și cine se va asemăna cu Domnul între fiii lui Dumnezeu, cu Cel proslăvit în sfatul sfinților, mare și înfricoșat peste cei dimprejurul Lui?

O, popor al cuvântului Meu, văd sfinții slava Mea cu care cobor pentru tine pe pământ ca să te hrănesc din cer, că pe pământ nu este hrană, nu mai este, măi poporul Meu, căci omul se hrănește numai cu păcat, numai cu moarte de peste tot, și totul, totul pe pământ e amestecat cu păcat.

O, fiilor, e sărbătoare de cuvânt, că e praznic sfânt, iar mama Mea Fecioara e împărăteasa cea sărbătorită azi.

O, hai, mama Mea, hai, ia în grija ta petrecerea de azi, și punem masă, mamă, totul cu binecuvântarea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, și numai cu binecuvântare este lucrarea toată și în cer și pe pământ, ca să se tânguie satana și să nu mai aibă loc și timp pentru el, ci numai Dumnezeu cu ale Sale să rămână și să lucreze și să poată, că a venit această vreme, mama Mea!

— O, Fiul meu Iisus Hristos, a venit venirea Ta, a venit această vreme a Ta ca să fii proslăvit în sfatul sfinților și să fii mare și înfricoșat peste cei dimprejurul Tău, precum este scrisă această proorocie ca să se împlinească ea.

Acum așez povața mea peste poporul cuvântului Tău ca să ia din ea, și ca s-o împlinească dacă ia, căci cel ce împlinește este binecuvântat prin ascultare de cele de sus, iar cel ce nu împlinește este încă îndărătnic, și nu se apleacă încă, nu dă încă să aibă grijă de împlinirea cuvântului ceresc, iar eu grăiesc acum celor ce se hrănesc din gura Ta prin acest izvor de cuvânt, și așa le spun:

O, fiilor care aveți masa pusă de Fiul meu Iisus Hristos ca să vă hrăniți voi din ea și să ascultați de El, vă dau povață dulce, îngerească, sfântă povață vouă.

Fiilor, o sărbătoare îngerească să vă fie viața, iar îndeletnicirile voastre o zi de sărbătoare mereu, căci îngerii Domnului lucrează mereu, lucrează zi și noapte lui Dumnezeu și oamenilor de pe pământ, și celor ce dorm așteptând învierea cea mare, ziua Fiului meu Iisus Hristos cu învierea lor.

O, fiilor, cât îngerii cei buni, tot atâta și voi trebuie să lucrați pe pământ lui Dumnezeu, căci ei sunt mereu sărbătoarea Domnului, și Ne uităm la ei, Noi, cei din cer, la lucrul lor cel mult Ne uităm ca la o zi de sărbătoare nesfârșită, ca la desfășurarea unei bucurii lucrătoare mereu în toată frumusețea ei, și fac îngerii mereu această bucurie fără de hotar, fără de capăt, căci vai lor dacă n-ar lucra mereu lui Dumnezeu și oamenilor, după planul cel de sus pentru mântuirea multora!

O, dar cum mereu, mereu lucrarea cea îngerească? Fiilor, fiilor, cântarea sfântă, citirea sfântă, grăirea sfântă, dar nu cea de toată ziua grăire să-și facă obiceiul între voi cu deșertăciunile ei, o, că nu se suie la cer clipele voastre oricum folosite, ci vă coboară, vă țin ca pe niște fără de preț ființe, fiilor, și așa se naște mult rău: bârfirea, iscodirea, descusutul, lucrări neplăcute, și toate să vă fie mereu asemenea îngerilor, fiilor, o, și vai vouă dacă ați sta fără lucru, căci cei ce nu lucrează cad, cad ca îngerii care au căzut când n-au lucrat lui Dumnezeu, fiilor.

O, însănătoșiți-vă iubirea, aveți grijă de ea să nu vă fie șubredă, leneșă, uitucă, stătută, fără vlagă, fără viața ei cea din cer, o, și dați-i tratament de însănătoșire, fiilor, căci îndemnul vă este lângă voi mereu, iar raza la fel, și sfatul tot vine de lângă voi, și trebuie folosit tratamentul, ca nu cumva sănătatea iubirii să scadă, fiilor.

O, aveți grijă mare de mintea care vă lucrează pe voi dinăuntrul vostru, ca nu cumva să vă lucrați voi singuri prin mintea voastră rostul iubirii și al vieții, căci lucrul cel cu mâna vă face să vă credeți folositori îndeajuns lui Dumnezeu, o, dar nu aceasta vă lipsește vouă, ci iubirea, fiilor, vă este de folos vouă și Domnului în voi și între voi.

O, aveți grijă ca nu cumva iubirea să-și dea duhul din pricina lucrului cu mâna, și în mâna cui? Că iată, s-a întâmplat aceasta cu cei care s-au dus de la pieptul Domnului și au intrat ei iarăși în apa lumii.

O, fiilor, privesc peste poporul acestui cuvânt sfânt ca să pot să-i port de grijă din partea Fiului meu Iisus Hristos. Vă trebuie voință, fiilor, iar teama pentru neascultare să nu se ducă de la voi, că vine apoi nepăsarea ca un munte ca să cadă peste voi, și vine apoi nevindecarea și lumea cu duhul ei cel plin de duhul morții, o, că n-are duhul lumii altă lucrare, n-are lupul altă lucrare, decât pânda la strunga de oi, iar oaia care calcă peste hotar, care nu ascultă şi umblă aiurea şi nu se teme de lup, aceea trece peste orânduiala strungii şi uită de cioban şi cade pradă dinţilor lupului, care caută moartea oilor.

Le spun oilor să nu iasă din staul, le spun să înţeleagă ce înseamnă cioban și ce înseamnă oaie şi ce înseamnă strungă şi ce înseamnă lupul, şi toate să le ia în seamă cu înțelepciunea ascultării, căci ca şi ascultarea nu este o mai mare înţelepciune de urmat, iar oile să nu se înveţe răzleţe, că afară este vaiul, este vrăjmașul de oi.

O, fiilor, îndeletniciți-vă cu lucrări sfinte cu toată bucuria inimii, și toată ziua să lucrați așa, căci vai celor fără de lucru, fiilor! Domnul are grijă de tot și de toate pentru lucrul Său cu voi, dar voi trebuie să fiți de folos, și nu o greutate de dus să fiți pentru El, că El merge din greu pentru voi prin vremea asta rea. Dacă în lume ești fără ocupație ți se spune șomer, iar dacă mai-marii vor să-ți dea vreun ajutor din avutul de grămadă poți să-ți iei de mâncare, de îmbrăcat, de adăpostit, sau nu-ți dă nimic din grămadă și muncești cu ziua să-ți iei de-ale îngrijirii zilelor vieții. O, tot așa este și cu creștinii cei fără ocupație în turmă, fără lucru cu darurile Duhului Sfânt și cu rod pentru cer prin lucru, sau cu darurile firii slujitori tot timpul pentru mersul lucrării Domnului, că altfel trebuie să fii dus pe umerii celor ce muncesc, o, dar nu uita, fiule creștin, că trebuie să ai lucrare, ca să ai și plată pentru ea.

Ar vrea Domnul să aibă ce să vă plătească, fiilor: iubirea, cântarea, ascultarea, rugăciunea cea sfântă pentru venirea Domnului, jertfa, statornicia, credința, crucea purtată, fiilor. Ar vrea Domnul să învățați să vă strângeți în cer, că dacă nu vă strângeți, nu are ce să vă atragă lângă El.

O, fiilor, slujba pentru Domnul te obligă să te formezi pe potriva Domnului, iar dacă vezi că nu poți să te apleci, atunci tu ieși și fugi, și nu mai ai pretenție de orânduială peste tine și faci apoi cele ale neorânduielii, o, și așa de greu se mai căiește omul pentru cele rele ale sale, o, greu de tot mai poate să se căiască, și trebuie ca viața să-l îndoaie îndeajuns ca să-l aducă la căință și la umilință pe un așa om împrăștiat și neadunat cu mintea și cu fapta și cu iubirea, iar împietrirea îl ține rece de duhul aplecării și al pocăinței și al ridicării de jos.

V-am învățat de aproape, fiilor. Ca de lângă voi v-am învățat, și v-am dat la toţi la fel, şi fiecare aveţi acum de luat, după cum sunteţi ascultători, sau mai puţin ascultători, că eu sunt mamă şi mi-e milă şi de cei buni, şi de cei mai puţin buni.

O, e greu să vă mai strângă Domnul în grădină aici acum şi să vă dea cuvânt şi putere prin cuvânt împlinit apoi, dar oricâţi şi pe oriunde sunteţi sub paza acestui cuvânt, luaţi în seamă durerea cu care v-am povățuit pentru viața cea duhovnicească, fiilor, căci voi aveți de dat un răspuns milei de voi a Fiului meu Iisus Hristos, Care are iubire de voi, dar vrea să vă și mântuiți, fiilor, nu numai să trăiți bine pe pământ, iar pentru mântuire trebuie cruce, trebuie ascultare, trebuie iubire, trebuie aplecare, trebuie suferință, fiilor, o, că n-are nimeni pe pământ atât cât vouă vă dă Domnul de la El ca să aveți din cer și să fiți recunoscători, iar recunoștința voastră vă va dovedi pe voi, o, fiilor.

O, am coborât până la felul lor, Fiule Doamne, și așa am grăit lor, că privirea Noastră e mereu între ei și după ei, și avem de lucrat pentru formarea lor în viața cea îngerească, așa cum Noi voim să trăiască poporul Tău pe pământ.

Și-Ți dau acum Ție să faci încununarea zilei de praznic sfânt, căci Tu ești Alfa și Omega, Tu ești semnul cel pus peste toate lucrările Tale în cer și pe pământ, iar eu mă aplec Ție, Celui proslăvit în sfatul sfinților Tăi, Doamne, Celui mare și înfricoșat peste cei dimprejurul Lui, o, și fericit este poporul care cunoaște sunetul trâmbiței și care umblă în lumina feței Tale, Doamne, și se bucură neîncetat de numele Tău! Amin.

— Binecuvântată ești, mama Mea, de cei ce Mă iubesc pe pământ, iar cei ce Mă iubesc sunt cei ce te iubesc și pe tine, chemându-te în ajutor pentru calea lor spre cer, iar azi am adus sărbătoare pentru tine între sfinți, și în mijlocul poporului Meu de azi pe pământ.

O, fiilor, v-a dat povață îngerească mama Mea. Voi trebuie să aveți pe pământ viață îngerească, fiilor. Îngerii cerului să lucreze de sus, iar voi de jos să lucrați lucrările Domnului.

O, fiilor, o, fiilor, voi să nu trăiți înaintea Mea pentru voi, ci pentru Domnul, fiilor. Atât cât înțelegeți aceasta veți putea să fiți voia Mea, iar altfel este mai greu să se poată aici, în acest popor povățuit din cer.

Acum lucrați sărbătoarea și petrecerea ei și suirea la cer a bucuriei sfinte aici în grădină, voi, cei din cetatea cuvântului Meu, și împărțiți apoi din ea celor ce iau pe Dumnezeu de la voi. Și pace vouă, fiilor!

Și iarăși vin cuvânt în grădină la voi, căci vine praznicul Sfintei Cruci și am de grăit pentru purtarea crucii, pentru asemănarea cu Mine a celor ce se leapădă de sine pentru purtarea crucii, căci crucea purtată este semnul celor ce sunt cu Dumnezeu pe pământ, este semnul Fiului Omului, este poporul cu care Eu, Domnul, Mă voi arăta curând, curând peste pământ, în cer și pe pământ Mă voi arăta cu el, o, fiilor. Amin, amin, amin.