Mângâiere cobor să vă dau, fiilor de la izvor. Pe Duhul Sfânt Mângâietorul ca să vă mângâie vă aduc vouă, căci sub cruce trebuie mângâiere de la Dumnezeu, de la Cel ce știe cum este sub cruce, măi fiilor. Când nu aveți mângâiere sub greu și sub dureri, dați voi mângâiere celorlalți fiecare, și aceasta vă va mângâia. Fiți mângâietori ca și Mine, ca și Duhul Sfânt Mângâietorul, și veți avea mângâiere prin mângâierea pe care o împărțiți, căci așa este împărțită de la Dumnezeu lucrarea celor ce Îl iubesc pe El, a celor ce se fac asemenea Lui, că aceasta înseamnă să fie Domnul iubit de cei ce Îl iubesc pe El.

E zi de sărbătoare și vin în carte cuvânt și stau cu voi și vă dau mângâieri și vă dau puteri, fiilor. Puterile cerești dau să sălășluiască în voi cu lucrările lor sfinte și mărețe în lucrare, căci în sufletul în care sălășluiește și lucrează mânia, răzbunarea, ambiția, zgârcenia, nesupunerea, ura apoi, o, în așa suflet nu pot puterile cerești cu statul și cu lucrarea lor.

Duhul duioșiei voiesc să-l înmulțesc în voi, că el lucrează mângâiere, fiilor. Ba îl voiesc pe el și în cei care întorc spatele Mie și vouă, căci duioșia cea de la Mine îl ajută pe om spre Dumnezeu și spre sfințenie, spre răbdare dulce, spre nădejde, spre liniște sfântă, oricât ar fi de dureroasă calea crucii pentru ai Mei, calea spre Dumnezeu, căci trebuie luptă pentru încununarea vieții. Dar de se încumetă careva să se ridice împotriva Mea sau a voastră, va sta în lături oricine ar fi el, căci calea voastră cu Mine este slujită de îngeri în cete-cete tot timpul, că e greu pe calea aceasta, așa cum grele sunt și zilele de acum, când diavolul se strâmbă la Mine ca să nimicească mersul și sprijinul cel de la voi pentru Mine ca să merg, dar Eu sunt Domnul puterilor, sunt Cel ce am biruit moartea și pe diavolul și lumea, o, fiilor.

O, iubiții Mei frați și surori, o, să nu vă pară glumă ascultarea de Dumnezeu, de tot cuvântul Meu de peste voi, și de veghea cea de peste voi pentru păzirea cuvântului Meu, căci David veghea între el și Mine ca să nu Mă lase și ca să nu-l las, și-Mi spunea acest uns al Meu: «Tu, Doamne, ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfințenie, și, o, de ar ținti căile mele spre păzirea poruncilor Tale așa cum voiesc! Iar tu nu mă lăsa să mă abat, că eu strâng cuvântul Tău în inima mea ca să nu greșesc Ție, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta, că Tu mustri pe cei îngâmfați, care cad sub blestem, rătăcind ei de la poruncile Tale, Doamne».

Vă mângâi cu cuvântul Meu, fiilor. În bucurii și în dureri, în vremi de neputință sau sub multele voastre sarcini de purtat, când timpul vă strânge sub îndatoririle cele pentru Mine, când încercări brăzdează inimioarele voastre, când pregătiți pentru cei din cer popas la voi și zile de slavă aici în sărbători, Eu, Domnul, vă aduc mângâiere vouă, fiilor încărcați de griji și de apăsări și de tristeți pe calea Mea cu voi. Toate câte voi aveți de purtat și de trecut, toate să vă întărească pe voi, căci pomul se mlădie dintr-o parte în alta în vremi de furtună, dar stă în rădăcina lui credincios și și-o întărește mai adânc în pământul în care stă, și iată, poate pomul, și rămâne credincios. Și iată, avem de trecut acum prin vreme de pregătire a sărbătorii pentru mama Mea Fecioara, căci inimi cu dor în ele așteaptă să pornească spre izvor aici, și să ridicăm împreună spre cer praznic sfânt, și cu răsunet sfânt între cer și pământ, și avem să aducem jertfă de iubire ca să pregătim această zi de slavă, și doar pe voi vă am sub cruce, dar vă dau puterile cerești să vă poarte, și vor putea ele ca în cer în voi și peste voi, iar Eu sunt Cel ce împlinesc tot ceea ce rostesc cu cuvântul, fiilor.

În ziua aceasta stăm la masă de cuvânt cu ceata proorocilor. Această ceată însoțește acum pe Ilie proorocul, pe cel sărbătorit acum între sfinți, pe cel ce n-a mâncat și n-a băut patruzeci de zile și patruzeci de nopți de dragul și de dorul întâlnirii lui cu Dumnezeu, și este viu cu trupul și este ca focul, și are lucrare mare și lucrează mult acest sfânt, ca și atunci lucrează mult, și va fi mărturisită lucrarea lui, căci Eu, Domnul, cu sfinții cerului M-am purtat și acum două mii de ani, și tot așa Mă port și azi, dacă sunt din cer venit pe pământ atunci și acum, iar Tatăl Mi-a dat și-Mi dă însoțitori sfinții. Diavolul ține lumea în întuneric, dar lumina cea din cer alungă întunericul, și se face lumină în întuneric, și va vedea omul de pe pământ că este Dumnezeu și că aduce la vedere slava Lui, și pe sfinții Lui în slavă spre mărturie, că mare este frumusețea lumii nevăzute, iar când se vor lăsa descoperite nevăzutele lui Dumnezeu va tresări tot trupul și va fi numai credință, și apoi numai lumină și slavă, de aici peste tot, căci țara română are soarta de la Domnul să facă lumină peste popoare și să mângâie peste tot cu slava Mea noroadele toate, iar această vreme este aici, este aproape, este în cuvântul Meu, care merge peste pământ spre descoperirea lui și a Mea, și se va coborî din cer foc, focul Duhului Sfânt, și se vor înțelepți popoarele și vor lua împlinirile Mele și vor trage spre Mine, căci sunt Mântuitorul Cel de două mii de ani venit din cer pe pământ, și lucrez de atunci și până azi pentru lumină mare peste neamurile pământului, precum este scris, iar proorocul Ilie se va arăta cu slava întoarcerii spre Dumnezeu a multor noroade și va înceta blestemul, și va fi numai Domnul și cei îndreptați ai Săi. Amin.

— O, Doamne, bine ești cuvântat și mult mărturisit de sfinții Tăi martori, Doamne! Scris este că blestemați sunt cei ce leapădă poruncile Tale, cuvintele Tale, iar despre mine este scris să vin să întorc cu fața spre Tine neamurile de pe pământ și să păzesc de blestem pământul și țările de pe el, Doamne. Voiesc să știe toți de pe pământ că lucrul meu este să întorc inima părinților către fii, și a fiilor către părinți, iar părinții sunt sfinții cei de demult și de mai încoace și sunt în cer, iar eu voi arăta pe pământ semne mari ca să-L înțeleagă oamenii pe Dumnezeu prin ele și să se întoarcă cu inima spre părinți, spre sfinți, și să strige spre ei ca să le stea în ajutor, iar fiii să fie ocrotiți de blestem prin păzirea poruncilor Tale, a cuvintelor Tale, Doamne.

Curge din gura Ta râu de cuvânt, și se împarte peste tot, că are cine să-l împartă, are unde să vină, și de unde să se împartă acest dar al Tău peste pământ. O, și avem de întărit peste tot înăuntru și în afară cetatea cuvântului Tău, ca să aibă ea întărituri cerești, Doamne, că-i slava Ta această cetate din acest oraș cu nume de foc, căci cuvântul Tău este foc curățitor de păcate și înnoitor de cer și de pământ, căci scris este să se facă cer nou și pământ nou, și prin cuvânt lucrezi și împlinești așa.

O, fii ai cuvântului lui Dumnezeu și ai cetății Lui de azi pe vatra neamului român, o, fiilor români, mare va fi peste neamuri numele de român! Se luptă diavolul cu toate forțele răului și dă să stârpească de pe pământ numele de creștin al fiilor lui Dumnezeu, dar va rămâne numele de român și va răsuna în trâmbițe cerești acest nume, și se va face român tot omul care va lua din cuvântul lui Dumnezeu de pe această vatră, vatra neamului român, că mulți se vor naște de sus din cuvântul lui Dumnezeu, din cuvântul acesta, căci Iisus Hristos grăiește românește și S-a făcut român, și vor avea nume nou cei ce se vor închina Lui în vremea care vine, iar noi, sfinții Săi, vom împlini lucrările Domnului, precum este scris.

Voi, însă, nu uitați cine sunteți. O, nu uitați să fiți la înălțimea darului de peste voi, și lucrați ca sfinții, fiilor. Foc din cer s-a coborât la rugăciunea mea, și a împlinit-o pe ea Dumnezeu, și iată câtă putere trebuie să aibă rugăciunea voastră și câtă biruință trebuie să aducă ea asupra celor ce se știu și se cred mari și tari, și care trebuie să se umilească și să vină spre lumina cea de sus a cuvântului lui Dumnezeu din vremea aceasta! Lumina lumii este cuvântul lui Dumnezeu în zilele acestea, iar voi sunteți rodul. Așa să lucrați și voi, căci vremea este potrivită. Rugăciune de foc să lucrați, și să poată ea ca și rugăciunea mea, și de aceea trebuie post și rugăciune după tot adevărul acesta, ca să puteți vedea și arăta ca și mine pe Domnul, și dulcea voastră grăire cu El, și a Sa cu voi, și peste tot apoi această slavă, că sunt mulți, mulți care așteaptă înfiorați, și se uită în zare ca să vină ea.

O, stați sub darul Domnului, fiilor. Stați sub focul Duhului Sfânt, ca să ia foc peste tot de la acest foc, și să-L cunoască pe Domnul noroadele toate, precum este scris.

Și mă aplec acum în fața Ta, Doamne, și Te mărturisesc cu venirea Ta însoțită de sfinți, iar eu și Moise suntem de o parte și alta lângă Tine peste tot, și lucrăm de lângă Tine ce mai este de lucrat, și lucrăm, Doamne, de aproape peste cetatea cuvântului Tău ca s-o ținem sub grijă și sub pază, că ea este a Ta. Și acum, Tu ești cu toată binecuvântarea peste ea și peste ei, ca să pregătească ei în ea întâmpinarea și serbarea cea pentru mama Ta Fecioară, mama Ta și a noastră, Doamne, și binecuvântați să fie ei și de sfinții Tăi, ca să-Ți aducă ei zi de slavă, neașteptat de frumoasă, precum binecuvântarea Ta de peste ei coboară lucrând și împodobind calea Ta și a sfinților Tăi, că a venit vremea Ta, vremea slavei Tale, din cer și până pe pământ slava Ta, Doamne. Amin.

— Eu, Domnul, întâmpin de pe acum ziua de praznic pentru mama Mea Fecioară și toată frumusețea care va fi gătită să Ne stea înainte, o, sfinți iubiți ai Mei, cu care Mă port și lucrez.

Iar vouă, fiilor lucrători la izvorul cuvântului Meu, lucrați totul ca fii ai slavei Mele din zilele acestea, că ea se va deschide tot mai mult și va umple de slavă cerul și pământul și inimile celor ce Mă vor descoperi în slava Mea, în cuvântul Meu, cu care-Mi vestesc și-Mi pregătesc slava.

O, vă privesc cu pornirea pregătirii și Mă bucur de voi și nu-Mi mai iau ochii de la voi. Ați pornit lucrul podoabei cea pentru ziua de praznic mult așteptat. Va fi măreață pregătirea, fiilor, dar nu vă îndoiți de mica voastră putere și de vremea care mai este până la sărbătoare. Mereu, mereu, Eu cu voi lucrez și nu vă las. Stau la cârmă în toate, fiți încrezători, căci voi sunteți mici, și numai cu Mine puteți tot ce este să puteți.

Mângâi inimioarele care așteaptă să vină sărbătoarea. Le trimit răcoare în inimi și le dau răbdare, le alin dorul, și apoi le ies în întâmpinare, așa cum mereu i-am așteptat.

Iar voi, binecuvântările toate le las peste voi ca să lucrați pentru bucuria sărbătorii care vine, fiilor. Iată, vedeți cât de minunat se lucrează toate. Toate vin la timpul lor și la locul lor, numai să ascultați cu grijă mare pentru ascultare, și nimic să nu faceți de la voi, și numai de la Mine toate, fiilor.

Vă prind la piept, și așa vă țin să lucrați, de acum și până la ziua așteptată de tot cerul și de toți cei ce iubesc și prețuiesc cetatea cuvântului Meu cu tot ce este în ea, fiilor. E mama Mea Fecioară tot timpul aici cu voi lângă Mine și vă dă har și vă însoțește tainic.

Va fi frumos, frumos, totul va fi frumos. O, fiți și voi, fiți și voi frumoși cu iubirea, cu purtarea, cu credința, cu răbdarea, cu cuvântul, fiți frumoși mereu, mereu, fiilor. Fiți ca Mine, frumoși, fiți după plăcerea Mea mereu, mereu, o, fiilor. Amin, amin, amin.