Sunt tot o veghe peste tine ca să faci tu voia Mea, toată voia Mea cu tine, măi poporul Meu, că te-am ales dintre oameni ca să fac voia Mea cu ajutorul tău pe pământ.

Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Ierusalime cu nume nou. Să ştie lumea cine eşti tu, de aceea grăiesc Eu cu tine aşa, că e de folos lumii să ştie că Eu, Domnul, am un popor pe pământul român cu care lucrez între oameni voia Mea şi o dau pildă lumii.

O, pace ţie, popor blagoslovit! Cuvântul Meu dacă nu l-aş aduce Eu în mijlocul tău mereu n-ai mai fi tu poporul Meu. Cuvântul Meu te numeşte pe tine popor al Meu şi aude din gura Mea lumea numele tău şi aude diavolul şi te ştie diavolul al Meu, te ştie de popor al Meu şi e necăjit vrăjmaşul Meu şi al tău că este în mijlocul tău cuvântul Meu. O, cine te-ar mai ţine pe tine fiu al lui Dumnezeu dacă n-ai avea mereu hrană de cuvânt sfânt pe masă, hrană proaspătă, hrană caldă? Sunt tot o veghe peste tine şi te veghez cu cuvântul Meu şi-ţi cer voia Mea s-o fac cu tine, că iată, te-am vestit nu demult că ieşim în piaţă cu duhul mărturisirii, fiule, şi te-am aşezat să faci voia Mea şi să gătim ziua ieşirii şi lucrul mărturisirii ei. Tu M-ai ascultat, iar acum ieşim şi mărturisim, căci duhul mărturisirii este voia Mea.

O, binecuvântare cu belşug rostesc acum Eu, Domnul, pentru ieşirea Mea cu tine în mijlocul lumii, poporul Meu, şi să-i mângâiem pe mulţi cu duhul nădejdii sfinte şi să le dăm putere să dorească şi ei după darul cel sfânt al fiilor lui Dumnezeu. Fiii lui Dumnezeu au credinţă, au iubire, au jertfă plăcută Domnului, au duhul umilinţei, prin care ei se vindecă de ei înşişi şi de grija de ei şi se fac voie a Mea apoi, dar această putere sfântă vine tot de la Mine în ei. O, nu e de la om această putere, căci omul este slab şi nu are minte pentru Dumnezeu, căci şi-o păstrează luişi. Hai, dar, să le arătăm fiilor oamenilor frumuseţea cea sfântă a fiilor lui Dumnezeu, umilinţa inimii şi a staturii lor. Când Eu rostesc cuvânt peste tine ca să ieşim şi să mărturisim, tu găteşte-te pentru această bucurie a Mea şi întăreşte-ţi duhul umilinţei, ca să stai întru el înaintea oamenilor, şi să lucreze peste ei ieşirea Mea cu tine, fiule Ierusalime. Mă doare după cei ce n-au mai rămas lângă tine pentru ieşirile Mele cu tine, Mă doare, că ei petrec acum cu lumea, şi lumea vede că ei nu mai sunt lângă Mine şi lângă tine, dar Eu, Domnul, Mă mărturisesc pe mai departe cu poporul Meu, că nu de altceva l-am zidit şi îl zidesc pe el şi nu de altceva l-am făcut unealtă a Mea, trâmbiţă a Mea peste pământ, glasul Meu şi pilda Mea peste oameni.

O, apropiaţi-vă, voi, fii ai oamenilor, că Eu, Domnul, ies în mijlocul vostru cu poporul cuvântului Meu ca să vă mângâi sufletul şi să vă împart nădejdea învierii şi puterea iubirii de Dumnezeu! E secetă de cuvântul lui Dumnezeu pe pământ. Numai omul grăieşte pe pământ, numai omul peste tot. Vin cu glasul gurii Mele, vin Eu, vin însoţit de poporul cuvântului Meu şi Mă împart cuvânt vouă, cuvânt cald, cuvânt proaspăt, căci Eu sunt mereu astăzi, ca şi cuvântul Meu. Acum două mii de ani am vestit că va veni vremea aceasta, şi a venit acum, căci am spus că vine vremea să se audă glasul Fiului lui Dumnezeu şi să tresalte morţii din morminte la glasul Domnului Cel înviat şi să învieze şi ei. O, iată, împlinesc aşa, şi voiesc să înviaţi şi voi, cei vii cu trupul şi să treceţi din trup în duh şi să credeţi venirii cuvântului Meu la voi şi să faceţi faptele credinţei celei de apoi, că vine Domnul la voi cuvânt pe pământ şi vă trebuie credinţă.

Ies în mijlocul vostru, o, fii ai oamenilor, şi vă împart nădejdea învierii. Iată-Mă strălucind pe faţa celor ce se sfinţesc pentru Mine, pentru numele Meu! Duhul umilinţei are putere să-l facă frumos pe om. Dar ce este duhul umilinţei? El îl face pe om să scadă şi să cresc Eu, Domnul, în fiinţa lui, în alcătuirea lui. Precum Dumnezeu nu gândeşte la Sine, ci numai la om, tot aşa şi fiii umilinţei de duh, ei nu gândesc la sine, ci numai la Dumnezeu pentru voia Sa în ei, şi aşa creşte frumuseţea copilului sfânt, iar Eu, Domnul, am dorirea după o ţară cu copii frumoşi şi plini de Dumnezeu şi de frumuseţea Lui, şi Mi-e dor de Mine în oameni şi umblu după ei cu umbletul Meu şi Mă arăt lor prin cei ce Mă poartă iubindu-Mă şi mărturisindu-Mă în ei şi cu ei, ca să vadă cei ce văd şi să înţeleagă ei că Tatăl M-a trimis şi că nu de la Mine Însumi vin şi Mă mărturisesc ca să-Mi zidesc un popor şi să-l am pentru venirea Mea răscumpărat dintre fiii oamenilor şi de folos pentru cei ce încă nu văd.

E zi de duminică şi grăieşte Domnul în mijlocul tău, popor al cuvântului Meu. Peste două duminici va fi praznic de Înviere şi suntem pe cale spre acest praznic măreţ, pe care lumea cea fără de viaţă pentru Mine îl aşteaptă pentru gusturile ei şi nicidecum să se sfinţească omul pentru Dumnezeu, dar Eu pe câţi îi aleg le fac şi trezirea, le fac şi spălarea, le fac şi hăinuţa cea nouă şi le dau lor duhul pocăinţei, prin care ei să Mă caute şi să Mă urmeze apoi, aşa cum s-a petrecut cu paşii celei azi pomenită între sfinţi, Maria Egipteanca, cea care s-a trezit cu putere din somnul păcatului şi şi-a căutat pentru tot restul vieţii vindecarea de păcat, luptând din greu împotriva acestui vrăjmaş, pe care omul, bietul de el, nu-l socoteşte vrăjmaş, ci bucurie a lui, dar el, păcatul, este moarte în om.

O, s-a trezit din somnul ei Maria Egipteanca şi a căutat apoi să fugă de ea însăşi şi de oamenii care o trăgeau spre moarte, şi grea a fost lupta ei cea de partea vieţii, dar toate sunt cu putinţă celui cu credinţă că poate Domnul pentru el. Pilda luptei ei cea pentru viaţă s-o ia de pildă toţi păcătoşii, ca să poată şi ei, ca să se dea şi ei de partea duhului vieţii şi să moară faţă de păcat, că Eu, Domnul, vin din cer pe pământ şi îl învăţ pe om să se lepede de sine şi să vină după Mine, că mai bine îi este lui să poarte cruce decât păcat, şi frumoasă este viaţa crucii, că este curată, şi că-l duce pe om pe aripi spre asemănarea lui cu Mine, căci Eu sunt Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi voiesc să-i am fraţi pe toţi oamenii şi să fim toţi fiii Tatălui Dumnezeu, precum Eu voiesc aceasta. Amin.

— O, Doamne, o, întărirea mea cea mare în ziua aceea când am dorit să mă despart de păcat şi tot timpul apoi! O, Milosul meu Salvator, mi-e dor să le spun fiilor oamenilor că iubirea pentru păcat îl face urât pe om, şi vede el aceasta numai după ce se lasă de această iubire, căci vin lacrimi din ochii inimii lui şi ai vederii lui lăuntrice şi nu-i mai trebuie lui nimic decât pe Tine apoi, pe Salvatorul lui din moarte, Doamne. O, Ţi-e tare milă de oameni! Ţi-e milă de păcătoşi, Doamne, aşa cum Ţi-a fost de mine milă. O, dă-le şi lor o zi de trezire aşa cum mie mi-ai dat, ca să pedepsească ei păcatul apoi, aşa cum el îi pedepseşte pe ei acum în însuşi trupul lor.

O, ce mare milă faci Tu cu oamenii, Doamne! Mă uit de lângă Tine şi de lângă sfinţi mă uit cum Îţi pregăteşti ieşirea cu poporul cuvântului Tău ca să Te arăţi fiilor oamenilor şi să le faci trezirea cumva. Harul Tău şi harurile sfinţilor Tăi nevoitori pentru sfinţenia lor, să coboare aceste haruri peste cei ce văd ieşirea Ta cu poporul Tău şi lucrul mărturisirii Tale cu el.

O, fii ai oamenilor, marea de păcate vă cuprinde de peste tot. Ridicaţi mâinile şi cădeţi în genunchi şi cereţi mila Domnului vouă, că este iad păcatul şi este în om. Vine dimineaţa, vine cuvântul lui Dumnezeu spre voi. Întâmpinaţi-i iubirea! Faceţi-vă fii ai lui Dumnezeu şi intraţi în rândurile celor ce au patrie cerul pe pământ şi bucuria lui. Umiliţi-vă mult şi frumos. Vă trebuie călăuză pentru aceasta, vă trebuie mereu, ceas de ceas, şi n-o veţi găsi în biserica cea din lume, care opreşte omul să vină la izvorul cuvântului lui Dumnezeu şi să se spele de păcat şi să vadă apoi omul calea şi pe Domnul cu el pe cale. O, vă trebuie voinţă şi putere pentru ea şi credinţă mare pentru acestea. Luaţi pe Domnul peste voi, luaţi cuvântul Său, care cheamă şi sfinţeşte voinţa omului. În curând vai şi iar vai celor ce stau departe de Dumnezeu şi de voia Lui! Amin, amin zic vouă, veniţi spre Domnul, că El vine, că El este milos! Vine Domnul cuvânt pe pământ la voi, vine să vă ia în arca Sa, în salvarea Sa. Amin.

— O, Eu sunt! Eu sunt Alfa şi Omega. Eu sunt Cel ce sunt, şi tot aşa este şi cel ce este cu Mine: el este, iar dacă apoi se duce de lângă Mine nu mai este. Strigă sfinţii la oameni să vină la Mine şi să se facă fiii oamenilor fii ai lui Dumnezeu ca să scape de usturimea pe care le-o pregăteşte păcatul. O, ce mari vor fi cei ce vor veni! Se vor ridica deasupra muntelui de păcate şi vor fi biruitori peste păcat şi mari vor fi, ca Maria Egipteanca. Ea s-a ridicat şi n-a mai căzut, căci a luptat stând deasupra păcatului ca să-l biruiască pe el, şi l-a biruit.

Eu sunt Cel ce sunt şi ies înaintea omului ca să-i ajut credinţa şi vederea şi puterea de a se face fiu al Meu. Ies cu poporul cuvântului Meu între oameni şi le spun lor că Eu sunt Cel ce sunt, Eu, şi poporul cuvântului Meu, şi le spun lor:

Pace vouă! Nu precum vă dă lumea vă dau Eu. Duhul lumii a luat pacea Mea de pe pământ şi a pus-o pe a lumii. Eu însă pacea Mea o dau vouă, numai să-i înţelegeţi gustul şi lucrarea ei. Amin.

Eu sunt Cel ce sunt. Pacea Mea o dau celor fără de pace. Pace vouă, celor ce doriţi după Domnul! Duhul umilinţei vă ajută să vă faceţi asemenea Lui, asemenea Fiului lui Dumnezeu, şi Îl veţi vedea pe El, căci aşa stă scris. Amin, amin, amin.