2004 20 Ian

Cuvântul lui Dumnezeu la soborul sfântului Ioan Botezătorul

Bat la porţi şi intru în cartea cuvântului Meu din zilele acestea. Cartea întâi şi cartea a doua au în ele pe toate cele din vremile lor, iar cartea cea de a treia, pe cele din zilele venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl. Amin, amin, amin.

O, copii din porţi, învăţaţi pe poporul Meu ce înseamnă Scriptura care spune despre cei scrişi de la întemeierea lumii în Cartea Vieţii Mielului Cel junghiat. Ioan Botezătorul când a ieşit să Mă arate lumii, el a spus: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Care spală păcatele lumii», iar în cartea lui Ioan cel iubit este scris de cartea cea cu şapte peceţi, pe care a deschis-o «Mielul Cel junghiat, Care a răscumpărat lui Dumnezeu, cu sângele Lui, oameni din toată seminţia şi limba şi poporul şi neamul, şi I-a făcut lui Dumnezeu împărăţie şi preoţi, şi vor împărăţi pe pământ». Amin.

Fiecare carte din cele trei cărţi ale lui Dumnezeu poartă în ea pe cei scrişi în ea, şi fericit este cel scris în Cartea Vieţii cu fapte de viaţă, căci Ioan Botezătorul când propovăduia pe Mielul lui Dumnezeu şi pocăinţa peste oameni, el spunea: «Acum securea stă la rădăcina pomilor, şi orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc».

Când Eu Mi-am ales ucenici, le-am dat apoi de lucru şi le-am spus: «Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, vindecaţi pe cei leproşi, scoateţi-i pe demoni, că iată, vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor, dar voi fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii şi nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi vorbi, căci se va da vouă în ceasul acela ce să vorbiţi, fiindcă nu voi sunteţi care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru este Care grăieşte în voi; şi oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui, Care este în ceruri». Şi le-am mai spus: «N-am venit pe pământ să aduc pace, ci sabie, căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa», şi «cel ce iubeşte pe tată, ori pe mamă, ori pe fiu, ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine».

O, poporul Meu, cel ce este scris în Cartea Vieţii, acela are roade şi I le dă lui Dumnezeu. Ioan avea roade, avea ucenici de un lucru cu el, şi Mi i-a dat Mie apoi, trimiţându-i la Mine ca să vadă ei pe cele ce Eu le lucrez, şi ei M-au întrebat după ce Ioan i-a trimis, şi Mi-au spus: «Tu eşti Cel ce vine, sau să aşteptăm pe altul?», iar Eu le-am spus: «Mergeţi şi spuneţi lui Ioan ceea ce auziţi şi vedeţi: orbii îşi capătă vederea şi şchiopii umblă şi leproşii se curăţă şi surzii aud şi morţii înviază, iar săracilor li se binevesteşte, şi fericit este cel ce nu se va sminti întru Mine». Amin.

O, Ierusalime, Ioan a avut ucenici şi Mi i-a dat Mie, şi ei au văzut lucrările Mele. Ioan Mă mărturisea pe Mine, iar Eu îl mărturiseam pe el, căci scris este în Evanghelia Mea: «Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui, Care este în ceruri». Iată lucrarea celor scrişi în Cartea Vieţii Mielului, iar cartea aceasta va mărturisi pe ai săi şi viaţa lor şi iubirea lor şi mărturisirea lor. Amin.

Voiesc, Ierusalime, să fii din zi în zi tot mai mărturisitor, şi să faci aceasta după ce înveţi de la Mine, că Eu pe apostolii Mei i-am învăţat, le-am dat porunci, şi ei au luat şi au împlinit, şi aşa au lucrat ei puterea Mea şi semne cu ea, ca să se dovedească ai Mei, dar mai întâi au învăţat pocăinţa şi duhul ei, şi au stat în duhul ei apoi, şi au proorocit, şi s-a împlinit, şi au fost adevăraţi, şi cartea Mea cu ei mărturiseşte aceasta, iar cartea lor cu Mine, tot la fel. Iar în cartea Mea cu voi vin proorocii şi apostolii şi sfinţii şi mucenicii şi Mă mărturisesc de lângă Mine din cer vouă şi oamenilor de pe pământ, fiindcă lucrarea de ucenic îşi are plata şi roadele ei în ceruri, poporul Meu, şi fericit este cel ce este scris în Cartea Vieţii Mielului, care îi are pe ai săi scrişi de la întemeierea lumii în ea. Acum Eu vin cu ei în cartea aceasta şi Mă scriu cu ei în ea, pentru că am deschis-o ca să scriu în ea pe pământ, ca să împărăţească pe pământ seminţia ei, seminţia lui Dumnezeu. Amin.

Ioan Botezătorul este serbat în cer şi pe pământ lângă ziua de Bobotează, care s-a înfiinţat între sărbători în ziua când Eu am fost botezat în Iordan de Ioan, când el şi cu Duhul Sfânt şi cu Tatăl M-au mărturisit Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, şi toţi cei care au fost scrişi în Cartea Vieţii au intrat întru împărăţia Mea la vestea lui Ioan despre ea, şi apoi la vestea Mea, căci eram Cel ce botezam cu Duhul Sfânt, şi tot aşa lucrare le-am dat şi ucenicilor Mei şi le-am spus: «Nu este ucenic mai mare ca învăţătorul său, dar orice ucenic desăvârşit va fi şi este ca învăţătorul său». Amin.

Învăţătura Mea este duh dătător de viaţă, că nu altceva fac Eu cu suflarea gurii Mele. Eu când l-am făcut pe om din pământ am suflat peste el şi s-a făcut fiinţă vie, dar când suflu peste om cu Duhul Meu Cel dătător de viaţă cu cuvântul învăţăturii Mele, Eu fac din el om cu duh dătător de viaţă aşa cum am făcut din ucenicii Mei acum două mii de ani, şi ei au dat viaţă celor fără de viaţă şi au suflat cu duh dătător de viaţă peste aceia.

Ioan Botezătorul a trimis pe ucenicii lui la Mine ca să suflu peste ei duh dătător de viaţă, şi apoi el s-a odihnit de lucrarea sa pe pământ şi s-a dus în cele cereşti, şi acolo a lucrat înaintea Mea şi Mi-a pregătit calea şi spre cei din iad, căci dacă am murit pentru înviere, Eu i-am înviat pe mulţi atunci, şi ei s-au ridicat şi au mărturisit, căci au avut lucrare de viaţă cât au stat pe pământ, iar Eu am spus: «Cel ce crede în Mine are viaţă veşnică şi la judecată nu vine, ci se mută de la moarte la viaţă» şi intră în Cartea Vieţii pe care Eu am deschis-o în zilele acestea şi în care Mă scriu cu toţi sfinţii din cer, care au aşteptat desfacerea peceţilor Cărţii Vieţii, cartea cea cu şapte peceţi, cartea celor şapte veacuri de oameni, şi ale căror nume sunt scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vieţii Mielului. Amin.

O, copii mărturisitori din zilele acestea când Eu am desfăcut peceţile Cărţii Vieţii! Uitaţi-vă cum Mă scriu cu sfinţii şi cu îngerii în cartea aceasta. Mărturisiţi vremea Mea cu voi, cartea Mea cu voi, că lucrare mai mare ca lucrarea Mea cu voi şi a voastră cu Mine nu a fost de când sunt veacurile şi nici nu va mai fi, şi trebuie să lucrăm din zi în zi tot mai măreţ, fiindcă sunt zilele venirii Mele cu sfinţii în cartea aceasta, şi toţi mărturisesc în ea pe Dumnezeu şi pe ei şi pe voi. împărăţia cerurilor este lucrare mare în om, şi apoi ea trebuie să prindă sub ea oameni din toată seminţia şi limba şi poporul şi neamul, ca să împărăţească aceştia pe pământ, precum este scris în Scripturi. Iar cartea aceasta este Duhul Meu Cel dătător de viaţă, cuvântul Meu şi al sfinţilor Mei care au lucrat în veacuri lucrarea mărturisirii Fiului lui Dumnezeu, Care S-a făcut Fiul Omului acum două mii de ani, ca să Se facă El apoi Mielul Cel junghiat, Care spală păcatele lumii, ca să-i tragă pe toţi la Tatăl, precum este scris cuvântul Meu cel din Scripturi. Amin.

O, copii care-Mi sunteţi porţi, învăţaţi mereu, mereu pe poporul Meu şi pe cei ce vor să se nască din Duhul Meu Cel dătător de viaţă, învăţaţi-i ce înseamnă cei scrişi de la întemeierea lumii în Cartea Vieţii Mielului. învăţaţi-i să iubească duhul pocăinţei mereu, şi duhul proorociei, cuvântul acestei cărţi care prooroceşte sfârşitul veacurilor şi începutul văzut al împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ cu oamenii. Amin.

Ioan, botezătorul Meu, aşteaptă să intre în cartea Mea cu voi, pe care Eu am deschis-o şi în care încă şi încă Mă scriu până la ziua Mea cea mare şi strălucită când tot şi toate vor păli sub strălucirea ei, şi apoi vor învia, şi tot prin strălucirea ei, fiilor copii. Cartea Mea este cuvântul care are în el duh dătător de viaţă, şi toţi cei ce sunt scrişi în ea de la întemeierea lumii, intră în ea şi ies din ea cu cuvântul mărturisirii lor peste pământ. Amin, amin, amin.

– Sunt botezătorul cu botezul pocăinţei, Doamne, şi am lăsat botezul cu apă după pocăinţa omului, iar apoi Tu ai împlinit taina botezului cu Duhul Sfânt şi cu foc, că pentru aceea am venit noi pe pământ acum două mii de ani, Doamne, şi unul pe altul ne-am mărturisit în noi înşine pe Tatăl şi pe noi înşine şi unul pe altul cu lucrarea pe care am avut-o de lucrat şi de mărturisit, căci scris este că tot ceea ce se va lucra tainic, se va mărturisi apoi de pe acoperişuri, şi aşa s-a împlinit, şi aşa se împlineşte, Doamne, Mielule al Tatălui.

Eu voiesc să suflu cu cuvântul meu peste oameni duhul pocăinţei spre iertarea păcatelor, căci oamenii nu Te primesc pe Tine din pricina iubirii lor de păcat şi nu au învăţători care să-i înveţe că păcatul este moarte, el şi toate roadele lui. Biserica de pe pământ care-şi zice a Ta, nu este a Ta, căci ea iubeşte păcatul dimpreună cu învăţătorii ei, care nu au milă nici de sufletul lor, nici de al celor mânaţi de ei, că aceia nu-i mână pe ei spre împărăţia Ta, ci spre împărăţia lumii, Doamne, de vreme ce fac faptele diavolului oamenii. Voiesc să le grăiesc celor de pe pământ despre pocăinţa de păcate şi despre viaţa veacului ce va să fie, căci veacurile omeneşti s-au sfârşit, şi aşteaptă după ele veacul ce va să fie, veacul cel nesfârşit al sfinţilor, Doamne, căci Ioan cel iubit a scris de la Duhul Sfânt că sfinţii îţi vor spune Ţie atunci: «Mulţumim, Ţie, Doamne, Cel ce eşti, Cel ce erai şi Cel ce vii, că ai luat puterea cea mare şi ai început să împărăţeşti şi să răsplăteşti pe prooroci şi pe sfinţi», iar Daniel proorocul a proorocit pentru veacul cel nesfârşit: «Judecata se va face pentru totdeauna, iar regatul şi stăpânirea şi mărirea regilor de sub ceruri se va da poporului sfinţilor Celui Preaînalt, şi împărăţia Lui e veşnică, şi toate stăpânirile îi vor sluji Lui, şi pe El îl vor asculta». Amin.

Să stăm cu ei în rugăciune şi la masă, Doamne. Să stăm cu ei în toate, şi apoi să ne scriem cu cuvântul sărbătorii mele, că voiesc să grăiesc celor de pe pământ despre pocăinţă, iar pe fiii poporului Tău să-i îndemn spre lucrare strălucită între oameni, că alegerea lor a fost pentru ca să dea ei cuvântul Tău oamenilor şi să Te facă cunoscut pe pământ, iar Tu să ai grijă de toate cele ce se vor adăuga lor când ei caută să fie împărăţie a Ta. Amin.

– Pace ţie, botezătorule al Meu! Stăm cu ei la masa cea pentru fiinţă, şi vom sta apoi cu duh dătător de viaţă peste ei şi îi vom învăţa să împărăţească iubind pe cele ale împărăţiei Mele. Amin, amin, amin.

 

***

 

Eu, botezătorul Domnului, dacă n-am făcut minuni peste oameni, minunea mea a fost aceea că strigam fără să-mi cruţ viaţa să se pocăiască Israel, să se pocăiască lumea de păcate, şi apoi să creadă în Cel ce vine după mine cu botezul Duhului Sfânt, iar cel ce crede, să se boteze în apă, căci apa spală şi poartă în ea taina spălării. Amin. Când cămaşa omului este murdară prea tare, el o pune în apă şi o fierbe la foc, iar focul o înălbeşte pe ea. Domnul a venit după mine cu botezul cu Duhul Sfânt şi cu foc, şi cine a crezut în El, s-a mântuit, iar cine n-a crezut, s-a osândit, şi Domnul a lucrat pentru unii cu Duhul Sfânt, iar pentru ceilalţi, cu foc; pe cei ce s-au făcut grâu i-a pus în hambarele Lui, iar pleava a pus-o în foc nestins.

O, fii ai oamenilor, vă trebuie credinţă în Domnul Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, Mielul Cel junghiat, Care spală păcatele lumii, că de aceea a venit şi S-a făcut om. Voi alergaţi numai pentru cele din viaţa aceasta, dar vine Domnul şi vă întreabă de faptele vieţii veşnice, care moştenesc împreună cu omul veacul ce va să fie, şi nu aveţi învăţători curaţi care să vă dea păşunea vieţii cea de sus, şi voi rătăciţi în moarte, fii ai oamenilor. Iată minunea pe care o fac eu peste voi: strig la voi să vă pocăiţi, căci cu dulceaţa pe care o găsiţi voi în păcate, nu rămâneţi, dar cu plata păcatelor rămâneţi, şi este grea. Pocăiţi-vă, că împărăţia cerurilor e cea mai dulce comoară, şi o găsiţi în voi, fiindcă locul ei, de la începutul lumii a fost să fie în om. Omul cel de la început, cu care s-a început neamul omenesc, a închis în el uşa împărăţiei cerurilor, dar eu vă spun să vă deschideţi inima şi să găsiţi în ea pe Dumnezeu, Care aşteaptă să-I daţi viaţă în voi şi să nu-L ţineţi necunoscut în voi. Bate Domnul din afara voastră cu cuvântul ca să auziţi înăuntrul vostru şi să-I deschideţi dinăuntru şi nu din afară, căci descuiatul cel pe din afară este cu foc, şi focul ustură peste trup şi peste suflet, dar descuiatul cel pe dinăuntru este Duhul Sfânt Mângâietorul, dacă-L veţi trezi în voi la vestea pocăinţei, căci eu, Ioan Botezătorul, vă strig acum aşa cum strigam acum două mii de ani la Iordan: pocăiţi-vă, că s-a apropiat de voi împărăţia cerurilor! Intraţi în ea şi în faptele ei, ca să vă găsească Domnul aşa, şi ca să vă dea Duh Sfânt şi nu foc. Vă strigă Domnul din grădiniţa cuvântului Său din România, ţara strălucirii venirii Lui cuvânt peste pământ după două mii de ani. Vă strig şi eu de lângă El, că lângă El sunt, şi îmi fac lucrarea cea înaintemergătoare vestindu-vă vouă pe Mielul lui Dumnezeu, Care vine să-Şi cerceteze via, şi vai, dacă va găsi în ea aguridă, căci ea nu este bună la nimic, iar Domnul voieşte să facă vin nou, vin cu gust bun, şi să pună pe pământ masa nunţii Lui, pâine şi vin. Amin.

O, fii ai oamenilor, duhurile rele sunt toate pe pământ şi lucrează prin oameni ca să nimicească împărăţia lui Dumnezeu din om. Uitaţi-vă în poruncile lui Dumnezeu şi veţi găsi în ele să-L iubiţi pe El şi să faceţi faptele iubirii de Dumnezeu, care sunt scrise în poruncile vieţii. Duhurile rele sunt rele şi vă trag în prăpastia lor cea ademenitoare, căci vă pun acestea ochi pentru ele ca să le vedeţi şi să le lucraţi în voi. Dar vin eu şi vă spun că vine Domnul şi va pedepsi pe duhul rău din om cu tot cu casa sa, căci omul este casă ori pentru Dumnezeu, ori pentru diavolul, iar omul care nu face voia lui Dumnezeu, este fiu al diavolului. Minunea pe care eu o fac peste voi este că vă îndemn la pocăinţă şi la viaţă fără de moarte apoi, ca să vă găsească Domnul veghind ziua şi noaptea pentru faptele vieţii veşnice în voi, iar acestea încep în voi cu credinţa care poate să vă facă fii ai lui Dumnezeu şi să vă dea faţă şi cămaşă de sărbătoare înaintea Lui, căci El vine cu strălucirea Sa pe pământ, iar cei ce vor fi asemenea Lui cu viaţa şi cu duhul, vor străluci ca El. Amin.

Minuni eu n-am făcut ca alţi sfinţi, dar am făcut minunea arătării Domnului la Iordan, că după ce L-am botezat cu apă, s-au deschis cerurile şi a venit glasul Tatălui peste Fiul, mărturisindu-L Cel întru Care El binevoieşte, şi a venit Duhul Sfânt ca porumbelul şi a stat peste Domnul. Această minune s-a săvârşit la Iordan, iar eu am fost martorul ei, căci L-am atins pe Domnul şi L-am botezat ca pe un om, ca să rămână apoi peste om botezul cu apă, care mărturiseşte botezul cu Duhul Sfânt, precum Duhul Sfânt mărturiseşte botezul cu apă. Amin.

O, fii ai oamenilor, botezul este taină din ceruri. Dar unde mai este această taină întreagă în bisericile lumii? Unde este Duhul Sfânt, Care trebuie să lucreze în biserici cu puterea şi cu lucrarea Lui cea din cer peste cel ce se botează şi peste martorii lui? Credinţa în Dumnezeu aduce iubire de Dumnezeu în om şi veghe şi faptă de Duh Sfânt pe pământ. Moare om de la om şi nu mai este învăţător pentru pocăinţă pe pământ şi nu mai este botezător peste om, căci preotul care botează trebuie să fie apostol de Duh Sfânt, iar altfel botezul rămâne obicei fără de lucrare din cer, de vreme ce toţi cei ce botează şi toţi cei botezaţi fac faptele diavolului şi nu ale lui Dumnezeu, căci cei ce nu urmează pe Domnul, urmează pe diavolul.

Pe pământ e iadul şi faptele lui, iar voi, fii ai oamenilor, lucraţi această lucrare, dar eu vă spun că vine Domnul şi va strica toată lucrarea diavolului şi a slujitorilor lui, şi nimeni nu vă va acoperi pe voi în ziua aceea, şi veţi plânge plâns zadarnic şi nu veţi mai putea păcătui de groaza ce va fi, şi nu veţi mai putea muri, căci va fi plata cea pentru fapte, după cum este scris: «Vine Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi, şi va da fiecăruia după cum este fapta sa». Amin.

Vă dau duh de pocăinţă prin cuvântul meu de peste voi, fii ai oamenilor. Luaţi acest duh în voi, că eu am fost sfânt cu viaţa şi cu duhul în toată vremea mea de pe pământ, şi tot am stat în duhul pocăinţei, căci această lucrare am avut de aşezat peste om pe pământ, şi orice învăţător are peste el învăţătura pe care o împarte. I-am mustrat pe regi şi pe oamenii de vază ca să-i doară şi să le vădesc drumul lor spre pierzare, şi ei să-l vadă şi s-o ia pe calea pocăinţei, care este calea vieţii. Şi dacă i-am mustrat numindu-i cu lucrarea pe care o fac ei, asta înseamnă că am arătat lucrarea pe care o aveam eu peste mine, căci stăteam cu mare fior de duh înaintea Domnului şi îmi era tare milă de El, că era sărac de om, în timp ce duhul acestei lumi, care trece odată cu cei înghiţiţi de ea, era şi este bogat de atâta mulţime de suflete. îmi este tare milă şi acum de Domnul slavei şi vreau să vă dau Lui prin duhul pocăinţei, dacă voi îl veţi lua în voi, căci pocăinţa aduce apoi pe Duhul Sfânt peste voi, şi veţi crede că Domnul vine şi că a şi venit când staţi sub glasul Lui ca să-I împliniţi cuvântul cu care vă strigă acum din mijlocul ţării Lui de venire şi îl cheamă acasă pe om. Amin.

Te dau fiilor oamenilor, Doamne, căci eu Te mărturisesc din cele ce nu se văd că Tu pleci cerurile şi vii pe pământ, şi duhurile sfinţilor mărturisesc din Tine venirea Ta şi împărăţia Ta cu oamenii care se fac sfinţi, fiindcă sfinţii vor împărăţi pe pământ, precum este scris în Scripturi. Amin. Te rog, deschide-le ochii, deschide-le inima şi dă-le darul credinţei şi dă-le iubire din cer fiilor oamenilor şi fă-i pe ei înviaţi din moartea cea de la păcate şi cuprinde-i în lucrarea Duhului Sfânt, care să mărturisească mereu credinţa lor în Tine, Doamne. învaţă-l pe om credinţa în Tine şi puterea ei, că eu l-am îndemnat la pocăinţă spre iertarea păcatelor lor, dar ajută-le înţelepciunea cu care să-şi vadă păcatele şi să le arunce în focul pocăinţei şi să scape de sarcini, şi apoi să vadă calea cea dulce a mântuirii şi a venirii Tale cu bucuria cea veşnică pe pământ, şi apoi să-i faci veşnici şi părtaşi ai bucuriei şi nu ai durerilor, Doamne. Amin, amin, amin.

– O, botezătorul Meu, Eu n-am venit să pierd lumea, ci am venit s-o mântuiesc, şi am cu venirea Mea botezul cu Duhul Sfânt şi cu foc, şi pe mulţi îi voi mântui prin Duhul Sfânt şi, iarăşi, pe mulţi, pe mulţi îi voi mântui ca prin foc, că nu vor să se întoarcă de bunăvoie, iar Eu voiesc, şi de aceea îi mân spre voia cea care-i va curăţi pe ei fără voia lor, căci sunt Cel milos şi vreau să-l scot pe om din căderea lui din rai. Amin.

Iar voi, fii ai venirii Mele, râvniţi la darurile duhovniceşti şi mai ales râvniţi să proorociţi, căci duhul pocăinţei din voi aduce peste voi pe Duhul Sfânt, duhul proorociei, prin care lumea iarăşi se va face şi nouă va fi. Amin. împărăţiţi pe pământ iubind pe cele ale împărăţiei Mele. Căutaţi această dragoste în voi şi lucraţi cu strălucirea Mea între oameni, că alegerea voastră a fost ca să Mă faceţi pe Mine cunoscut oamenilor, iar ziua Mea din voi să strălucească, fiilor, şi Eu am grijă de toate cele ce se vor adăuga vouă când voi căutaţi să fiţi împărăţie a Mea. Cartea Vieţii Mele cu voi să vă cuprindă în ea, plini fiind de Duhul Sfânt Mângâietorul şi de lucrarea Lui peste pământ. Căutaţi această dragoste în voi şi lucraţi cu călăuză, fiindcă aveţi pildă pe Israel, care dacă a lucrat ca el şi nu după călăuza pe care i-o dădusem Eu, a pierit cu tot numărul lui, în timp ce el se credea al Meu.

O, fiilor din porţi, luaţi mereu cuvântul cărţii Mele cu voi şi desfaceţi-i aluatul ca să crească frământătura, ca să crească poporul celor mântuiţi care vor învăţa să creadă prin duhul pocăinţei şi prin duhul proorociei, iar altfel de lucrare nici să se pomenească la voi, căci sunteţi fiii slavei Mele şi v-am dat să-Mi călăuziţi de lângă Mine poporul şi nu de lângă el, căci Eu sunt Dumnezeul lui şi îl iubesc şi vreau să Mă iubească plin de înfiorare poporul Meu. Amin.

O, fiilor din porţi, aşezaţi-vă învăţători de Duh Sfânt peste cei ce sunt la şcoala vieţii şi puneţi-le note, fiilor, că Eu voi căuta să le văd nota şi să le-o găsesc pusă, şi să ia râvnă pentru notă de mântuire şi pentru lucrare mântuitoare ca şi a voastră peste ei şi peste cei peste care veţi lucra cu ei, căci trebuie lucrat cu ucenici, fiilor ucenici. Amin, amin, amin.