Luaţi aminte la glasul Meu, fiilor din grădină. Aşezaţi-vă înaintea Mea, că Mă aştern cuvânt de mărturie pentru sărbătorirea zilei când Eu am scris alegerea acestui petecuţ de pământ ca să-l ridic la cinstea pe care o are înaintea Mea.

În anul 1991, în ziua a douăzeci şi doua a lunii a şaptea, am rostit cuvânt peste piatra de început a cetăţii cuvântului Meu prin arhiereul Meu Irineu, pe care l-am ridicat dintre arhiereii de acum ca să-Mi fie martorul zilei de început al vestirii Mele peste România, şi apoi să-Mi fie martorul pecetluirii cu legea sfinţeniei a acestui aşezământ, ca să ştie tot omul de pe pământ că Eu, Domnul, Mă fac râu de cuvânt peste tot pământul din această grădină care se numeşte începutul pământului, la începutul şi la sfârşitul lucrării lui Dumnezeu.

O, fiilor unşi, e mare lucrare să am cu cine vorbi pe pământ. O, fiilor unşi, mare a fost ziua aceea şi aşteptată a fost ea ca să fie şi ca să ies deasupra cu cele tainice pe care Eu, Domnul, le-am avut de aşternut peste România, şi ca să ies cu România înaintea popoarelor, că ea este cea dintâi. Amin, amin, amin. Eu sunt în ea la sfârşitul acesta, iar cea din urmă este cea dintâi. Amin.

O, fiilor unşi, vă mulţumesc pentru credinţa voastră prin care Eu, Domnul, Mi-am coborât cuvânt nou peste pământ în zilele acestea, că voi aţi stat înaintea Mea şi M-aţi primit şi aţi pus cuvântul Meu împlinit înaintea Mea şi Mi-am întocmit grădină, Mie şi vouă, ca să ieşim spre oameni cu cuvântul Meu cel pentru venirea Mea. M-am uitat peste tot pământul ca să văd cu cine să-Mi împlinesc cuvântul venirii Mele şi scaunul Meu de judecată, şi v-am găsit pe voi şi v-am adus aici, şi apoi M-am lăsat peste voi şi v-am aşezat sub puterea Mea ca să lucrez prin voi planul Meu cel ceresc peste pământ. Dar vremea strâmtorării a şi venit apoi peste voi, fiindcă oamenii care se fălesc cu numele Meu peste pământ au aflat de voi că faceţi voia Mea şi cuvântul Meu, şi s-au ridicat să surpe împărăţia Mea de la voi. Dar Eu am biruit şi am ridicat aici piatră tare, piatră de mărturie, şi lângă ea am avut martor pe arhiereul Meu Irineu. Amin. Acolo unde este lucrarea Mea cerească, se ridică oamenii slavei deşarte ca să întunece venirea Mea, dar Eu am biruit prin voi şi prin arhiereul Meu, şi apoi el a fost luat de lângă Mine şi de lângă voi prin oamenii slavei deşarte, căci arhiereii şi preoţii de pe pământ sunt oamenii slavei deşarte care vine de la om. Rar preot mai poate face plăcerea Mea, dar toţi cei care iubesc legile Mele se vor uni tot mai mult cu Mine prin voi, fiilor unşi de Mine peste vremea aceasta.

Iată, fiilor, arhiereul Meu de la Cluj a fost părăsit de toţi, şi e îndurerat adânc. Dar nu se putea să fie altfel, căci plata lepădării lui de lucrarea Mea este să-l părăsească toţi şi să se întoarcă la Mine şi la voi, şi Eu să-l ridic mare pentru Mine şi pentru biserica Mea, şi s-o iubesc prin el pe România, căci el o iubeşte ca nici unul din slujitorii bisericii din ea. Şi Îmi voi împlini peste el tot cuvântul Meu, rostit din vreme pentru el, căci cerul şi pământul trec, dar cuvântul Meu se împlineşte. Amin.

O, fiilor, arhiereul de la Cluj care l-a dat pe arhiereul Meu în lături prin viclenie şi prin răutate sufletească, îşi va găsi de la Mine răsplata, ca şi toţi cei care au pus peste unsul Meu lanţurile ruşinii şi ale defăimării. Dar Eu vin cu dreptatea, şi lanţurile acestea vor cădea la porunca Mea şi vor face zgomot mare, şi se vor lovi în ele toţi cei care au oropsit duhul celui ce este scris peste biserica Mea din vremea aceasta.

O, copil însuspinat, o, arhiereul Meu de azi, tu ai zis ca ei ca să le fie bine lor şi ţie, şi nu este bine că ai făcut aşa, că ei se tem de tine mai mult decât de Mine, că tu eşti în trup, şi i-ai ruşinat cu taina Mea care te-a cuprins pe tine în ea. Iar taina Mea, lucrată cu tine, te urmăreşte din cer, fiindcă tu ai profeţit cuvinte mari pentru vremea slavei Mele peste România, şi ele vor fi peste ea, alături de lucrarea cuvântului Meu, căreia nu-i seacă izvorul, căci Eu sunt cuvântul care izvorăşte din grădiniţa aceasta în care te-am avut pe tine martor în ziua întocmirii ei prin cuvânt. Nu te întrista că suferi, nu slăbi în răbdarea Mea din tine, şi fă-Mi loc cu tăria Mea în pieptul tău, că tu ai de ridicat pe România pe braţele mângâierilor Mele. Nu te supăra pe cei ce-ţi fac atâta rău pentru că ai fost al Meu prin taina cuvântului Meu de azi. Ei sunt cu suflet de piatră, ei sunt nepăsători pentru biserica Mea şi se iubesc pe ei şi atât. Dar vine ziua dreptăţii, şi Eu vin cu ea, şi tu vei fi de-a dreapta Mea, că eşti uns cu mirul acestei vremi şi Mă iubeşti şi Mă aştepţi să vin să te izbăvesc din lanţuri şi din ruşinea în care ei te-au închis ca într-o închisoare a lor. Iată, n-a fost bine nici pentru Mine, nici pentru tine, nici pentru biserica Mea dacă le-ai făcut lor pe plac, că ei sunt vicleni şi Îmi stau împotrivă şi Mie, dară ţie! Ei sunt lumeşti şi sunt Mie vrăjmaşi, căci scris este: «Prieteşugul cu lumea şi cu duhul ei este vrăjmăşie cu Dumnezeu».

Iată şapte ani de când sunt cu sărbătoare de nou Ierusalim coborât din cer peste ţara Mea de nuntă. Acum şapte ani te aveam de mângâiere şi de nădejde pentru biserica Mea din România, care este ruinată de mult, fiule îndurerat. Acum şapte ani erai ceresc, erai cu putere, pentru că erai lângă Mine mai mult decât lângă biserică. Eu te-am ridicat mare ca să împlinesc prin tine ceea ce am şi împlinit. Duhul Meu Cel Sfânt te-a ales prin cei ce azi te duşmănesc, şi vor păţi aceştia ca fraţii lui Iosif cel vândut prin vicleşugul fraţilor lui; aşa vor păţi, că Eu, Domnul, îi voi umili tot mai mult pe cei ce nu se umilesc înaintea planului Meu din zilele acestea. Voi ieşi înaintea ta cu împlinirea cuvântului Meu cel spus peste tine, că Mi-e milă de România, Mi-e milă, fiule uns, şi nu am în ea oameni cu milă de ea. Tatăl Mi-a dat-o de mireasă, şi am mulţime mare de ridicat din ea spre taina cuvântului Meu care se împlineşte în om pentru răscumpărarea neamului omenesc, de la Adam şi până în zilele venirii Mele cu cer nou şi cu pământ nou peste pământ.

Am grăit cu duhul tău cel îndurerat, cel tainic. Am grăit cu Duhul Meu din tine, nu cu duhul tău, că Eu mai întâi Mă aşez în om ca să strige omul la Mine, şi apoi grăiesc cu Duhul Meu din el. Amin, amin, amin.

O, fiilor unşi în grădină, cuvântul Meu de azi stârneşte iarăşi zarvă, că Eu vin să aduc furtună mare peste liniştea arhiereilor din România, care-şi fac de cap în numele Meu şi Îmi oropsesc pe România prin nepăsarea lor de cei străini de sufletul din ei. Ce bine le prinde lor nepăsarea oamenilor ca să-şi lărgească ei statul peste toţi cei ce nu fac voia Mea! N-au bieţii oameni nici o mângâiere din cer ca să le dea nădejdea adevărului, dar Mă scol Eu, şi iată, mereu lucrez cu duhul puterii Mele peste oameni. Amin.

Acum şapte ani Mă mângâiam cu voi şi cu arhiereul Meu în taina începutului cel nou pe care l-am aşezat din cer pe pământ prin voi, cei Mie credincioşi, şi apoi a venit furtună peste voi pentru numele Meu care trăieşte la voi. S-au sculat arhiereii şi cărturarii ca şi pe vremea trupului Meu, s-au sculat pentru că ei n-au înţelepciune de sus ca să fi văzut cuvântul adevărului Meu. Numai omul cu frică de Dumnezeu are înţelepciune, iar cei ce lucrează fărădelege n-au înţelepciunea cea din cer. Slujitorii bisericii s-au murdărit de mult pe mâini şi sunt prea murdari şi nu mai trag spre adevăr. Acum s-au pus la pândă, căci s-au sfătuit să scoată dintre ei şi din locaşurile sfinte pe toţi cei care beau din râul vieţii, care curge peste tot pământul din grădina Mea din România. Îmi prigonesc cuvântul dreptăţii Mele pentru că sunt vinovaţi şi se tem. Pe vremea trupului Meu tot aşa era. Mai-marii templului dădeau mereu pe creştinii Mei afară din sinagogile lor şi le ziceau să nu mai vorbească la nimeni în numele Meu. Îmi prigonesc cuvântul Meu din cei ce iau cu credinţă de la Mine ca să fie vii pentru Mine, nu pentru lume aşa cum sunt ei învăţaţi chiar prin pilda vieţii păstorilor lor care stau peste ei din partea Mea, zic ei. Mai întâi v-au prigonit pe voi şi pe arhiereul Meu cel ales de Mine peste ei, iar acum îi prigonesc pe cei însetaţi care iau cuvântul Meu şi îl pun peste ei ca să fie vii prin el.

O, fiilor, e mare războiul împotriva Mea, dar oastea Mea este cerul şi voi, cei mai mici între sfinţii Mei. Fiţi sfinţi mereu, că războiul Meu e sfânt, şi sfinţii nu cad în război, şi cad cei fără Dumnezeu. Amin, amin, amin.

M-am scris cu serbare de aducere-aminte a zilei când Eu M-am aşezat cu cele noi în voi, căci scris este în prooroci: «Eu fac un lucru nou». Amin. Şi Mă grăbesc să-l fac. Amin, amin, amin.

Voi da la o parte pe cei mincinoşi care zic că stau pe scaunul lui Dumnezeu, dar voia lui Dumnezeu n-o fac. Am strigat mereu, mereu la ei, dar voia Mea n-o fac aceştia. Vin Eu să fac voia lor peste ei, şi vor cădea aceştia prin voile lor, iar Eu, Domnul, voi aşeza voia Mea cea din cer peste biserica Mea, şi voi ieşi cu cei aleşi de Mine peste vremea aceasta, şi voi umple de mângâieri cereşti pe tot omul care va lua pe Dumnezeu de mângâiere şi de împlinire peste pământ. Şi se va ridica spre cer trăire slăvită, şi pământul se va înnoi din loc în loc, căci omul se va înnoi din loc în loc, şi va fi fericire cerească. Din loc în loc va fi om fericit, cu Dumnezeu unit pe pământ, căci scris este în Scripturi: «Mulţi se vor curăţi şi se vor albi şi se vor lămuri, iar cei nelegiuiţi se vor purta ca cei nelegiuiţi», spre pedeapsa strâmbătăţii lor, spre judecata lor, prin faptele lor în care ei înşişi vor cădea, precum scrie în Scripturi despre ziua judecăţii.

Iată, Eu am aşezat scaunul de judecată, şi cuvântul Meu stă pe el şi lucrează această lucrare peste tot omul. Amin, amin, amin.