1978 03 Iul

Cuvântul lui Dumnezeu

… O, lucrul Meu, e lucru mare să stea cineva în cale să dea răspunsul la întrebare. Pe pământ mulţi călători sunt, mulţi. O, lucrul Meu, făcut de Dumnezeu! Unde eşti? De ce nu te găsesc? Ai scăpat în apă? Nici în apă nu te găsesc, tată. M-am uitat până la cel mai adânc loc. O, lucrul Meu, făcut de Dumnezeu! Unde eşti de nu te găsesc? M-am uitat în lung şi în lat. M-am uitat în vârful cel mai înalt. O, lucrul Meu, făcut de Dumnezeu, dacă ai fi fost aur, ai fi fost împărţit; dacă ai fi fost aramă, te-ai fi topit; dacă ai fi fost argint, te-aş fi găsit. Multe lucruri sunt, şi pe toate le-am privit. Plin e pământul de argint. Plin e pământul de aur. Plin e pământul de aramă. Numai lucrul Meu nu-l găsesc.

O, lucrul Meu! O, lucrul Meu! Vino, o, lucrul Meu! Vino când te chem! Vino, că am venit după tine! Când te-am făcut, te-am blagoslovit, te-am împodobit, te-am deosebit să fii cunoscut. Totul Îmi răspunde. Numai lucrul Meu nu aude. O, lucrul Meu! Oricine l-ar fi înghiţit, la strigătul Meu ar fi venit. La vremea de început, tot ce am avut, la strigătul Meu s-a ivit şi în faţa Mea a sosit. Şi cel din mormânt a ieşit şi a venit. Şi cel din foc, la strigătul Meu a ieşit şi a venit. Şi omul cel dintâi zidit, când a fost singur pe pământ, la strigătul Meu a răspuns şi a venit. Chiar dacă a greşit, s-a căit, şi în faţa Mea a stătut. Chiar cel ce era în chit, la strigătul Meu, chitul şi-a deschis pântecul său şi a dat afară lucrul lui Dumnezeu, şi a venit la strigătul Meu. Chiar şi cel din iad, la căutarea Mea, la strigătul Meu, a venit şi Mi-a stat în faţă şi Mi-a răspuns şi a luat drumul spre Mine. Numai în vremurile de astăzi strig lucrul Meu şi nu e, nu vine. Dar Dumnezeu nu rămâne de ruşine, şi la strigătul Meu pământul se va scutura, şi tot lucrul Meu, Dumnezeu îl va trimite în faţa Mea.

O, mai strig o dată: o, lucrul Meu, lucrul mâinii lui Dumnezeu! Unde eşti de nu te zăresc? Chiar vopsit dacă ai fi, te voi descoperi, te voi curăţa, cu tot lucrul pe care-l voi curăţa, şi te voi arăta în faţa Mea şi Îmi vei răspunde când umblu după tine; că tot ce a murit, s-a întrupat în acel ceas, a luat glas şi Mi-a răspuns când am strigat.

O, lucrul Meu! O, lucrul mâinii lui Dumnezeu! Răspunde! Răspunde! De eşti furat, de eşti încuiat, de eşti orb, de eşti olog, Eu te caut şi te aduc la locul unde ai fost pus, şi de vei fi vinovat de păcat, vei fi mustrat şi certat. Şi printre animale, printre fiare, te-am căutat. În văzduh, în cer şi pe pământ şi între duhurile necurate am intrat după tine şi nu te-am aflat. O, lucrul mâinilor Mele! Răspunde! O, ieşi ca să te curăţesc pentru ziua cea mare, că atunci fiecare va sta în rânduiala sa. O, lucrul lui Dumnezeu! Cine te-a luat? Răspunde!

O, lună şi soare, nu aţi văzut pe acela pe care-l strig? Luminează, văzduhule, pământul, întunericul, ca să găsesc lucrul care-Mi trebuieşte.

„N-oi fi eu, şi nu mă mai cunoaşte Dumnezeu? N-oi fi eu, şi nu mă mai iubeşte Dumnezeu? N-oi fi eu, şi nu voi şti răspunsul Său?“

… Tată, Dumnezeu vă spune astăzi: e păcat să mai fac semnul crucii pentru fiece în acest veac. E păcat şi de lună şi de soare să mai stea în veacul acesta. E păcat, că totul s-a întinat şi s-a stricat. Dumnezeu nu mai e pe nici o lucrare. S-a şters numele Său, că dacă nu se ştergea, se ivea lucrul care trebuia să servească la căutarea dumnezeiască.