Pace! Pace multă de la Dumnezeu peste țara venirii Mele cuvânt pe pământ, pace peste România Mea și peste cetatea cuvântului Meu din mijlocul neamului român!
Pace și povață sfântă așez în carte în ziua aceasta ca să Se împartă Dumnezeu și să lucreze cu puterea cuvântului! E zi de praznic sfânt și am sfinții în coborârea Mea și am ceata proorocilor în sărbătoare pentru Ioan Botezătorul, ucenicul Meu cel mare prin mărturisirea lui și cel mai sfânt prin viața lui de om pe pământ, așa cum l-am mărturisit Eu, Domnul, în vremea Mea odată cu vremea lui, și iată, lucrare de cuvânt se așează în ziua aceasta în grădinile Mele cu voi și în carte, fiilor, ca să fie trimis cuvântul Meu și să lucreze și să deschidă acum ușile acolo unde el bate ca să intre, că iată, iar și iar strig la ușile bisericii neamului român și intru apoi înăuntru ca să îndemn la pocăință, ca să-i rog pe cei ce slujesc la altare în numele Meu, să-i rog să se împace cu Dumnezeu acum, căci lupul din tufișuri stă gata să-i sfâșie pe toți, pe toți, iar întunericul e mult prea gros ca să poată fi risipit, și numai strigarea la cer poate face această minune, iar sfinții cerului român să se alăture apoi celor din primejdie, să-i scape de lupul cel ascuns și gata de pradă, și de aceea strig ca să trezesc la pocăință turma neamului român și slujitorii din biserici, că e pregătită lovitură pentru prăbușirea împărăției Mele, dar vin cei din cer dacă sunt strigați și dacă este pocăință și împăcare cu Dumnezeu și primirea cuvântului Meu, care poate pentru cei ce cred cu putere că poate Dumnezeu. O, poate Dumnezeu, căci în zilele acestea întunecate și fără lumină din cer nu mai poate nimeni, nimeni de pe pământ, decât Dumnezeu, numai să fie strigat și primit și binecuvântat de cei care poartă numele de creștini pe pământ, creștini ca și strămoșii acestui neam ales și pecetluit să fie neamul lui Dumnezeu la sfârșit de timp și să-Mi lucrez venirea Mea pe vatra lui prin cei credincioși făgăduințelor din Scripturi că vine Domnul, și iată, cheamă-Mă ca să fiu Dumnezeul tău și salvatorul tău, popor român, popor creștin de două mii de ani, cu strămoși sfinți în cerul român, din neam în neam creștin acest popor.
S-a așternut masă de cuvânt în grădinile Mele din cetatea cuvântului Meu și grăiesc la masă cu Ioan Botezătorul pentru serbarea lui cea bisericească după calendarul creștin, și hai, Botezătorule al Meu, să așezăm lucrarea pocăinței peste acest neam pândit de atâta vreme de lupul cel însetat de sângele oilor și al mieilor Mei, și hai să batem la ușa casei creștinești și să risipim primejdia dinspre lupul păgân, căci poate Dumnezeu cu sfinții Săi să împlinească aceasta, dar trebuie credință că se poate.
— O, Doamne Păstor, o, Doamne Mieluț, puterea cuvântului Tău să dărâme acum cu tot cu scaunele lor pe cei ascunși de toți ochii ca să poată ei din întuneric și pe întuneric să dărâme, zic ei, împărăția Ta și pe fiii credinței. Ai venit la români pe pământ cuvânt. Să știe aceasta toate neamurile pământului, toate popoarele de aproape și de departe, iar cuvântul Tău nu se poate lega. Amin.
O, ce mare minune lucrezi pe acest meleag, Doamne, ce mare! Saltă cele nouă ceruri că a venit împărăția cerurilor pe pământ, și e tulburat satana și slujitorii lui, și e speriat antichrist cel neastâmpărat și-și pierde nădejdea cea oarbă la auzul cuvântului Tău. Se clatină scaunele de împărați și împărățiile lor cu tot cu ei, căci cuvântul Tău e cu putere în el, și tresare facerea toată la auzul glasului Tău peste pământ.
O, oameni de pe pământ credincioși și necredincioși înaintea lui Dumnezeu, toată facerea lui Dumnezeu are grai și grăiește. Cerul și pământul și toate cele dintre cer și pământ ale facerii văzute, toate grăiesc între ele ca într-o familie sfântă și toate vestesc slava lui Dumnezeu, căci scris este: «Cerurile spun slava lui Dumnezeu, iar tăria vestește pe Făcătorul lor, și apoi ziua spune zilei cuvânt, iar noaptea grăiește nopții știință și nu au graiuri sau cuvinte ale căror glasuri să nu se audă, căci în tot pământul a ieșit vestirea lor, și până la marginile pământului se vestesc cuvintele lor mărturisind slava lui Dumnezeu», precum este scris că toate grăiesc între ele: cerul, pământul, ziua, noaptea, soarele, luna, stelele, munții, dealurile, apele, toate, toate mărturisesc pe Dumnezeu Făcătorul și slujesc pământul și oamenii de pe pământ după voia lui Dumnezeu. Toate sunt vii, toate au viață și nume și lucrare, toate slujesc și mărturisesc, toate ascultă de Făcătorul lor.
O, auziți voi, cei care aveți lucrare de lup în ascunzișurile voastre întunecate! Iar și iar grăiește pe pământ Ioan Botezătorul mărturisind pe Mielul lui Dumnezeu. Voi nu ieșiți din bârloguri, ci doar trimiteți peste pământ și peste oameni lucrarea voastră neagră, dușmănia pe care o lucrați împotriva lui Hristos, Cel mărturisit de sfinți și de oameni vreme de două mii de ani și vă sperie și vă frige numai numele Lui, darămite puterea Lui cea multă, și iată, vă strecurați prin slugi păgâne ca și voi și dați să sfâșiați așezarea împărăției lui Dumnezeu cu oamenii, biserica lui Hristos. O, trageți-vă înapoi! Trageți-vă cu grabă de pe meleagul neamului român și risipiți-vă gândul cel ascuns asupra bisericii acestui neam de două mii de ani creștin! Ieșiți din România cu tot cu păgânia pe care o tot împrăștiați ca să ia din ea până și creștinii! O, nu vă puneți cu Dumnezeu! Veți pierde lupta. Auziți? Eu, Ioan Botezătorul grăiesc ca și acum două mii de ani regelui Irod păgânul și vă spun și vouă: Nu vă este îngăduit să umblați la așezarea lui Dumnezeu și la taina bisericii lui Hristos, la împărăția lăsată de El acum două mii de ani ca să fie cerul pe pământ cu lucrarea Sa, cu împărăția Sa în mijlocul oamenilor! Nu vă este îngăduit peste ce nu este al vostru! Așadar, trageți-vă înapoi, și dacă vă este cu putință mai este încă un pic de vreme ca să vă alegeți pocăința. Auziți?
O, Doamne, eram pe pământ mărturisitor Ție peste oameni și peste mai-marii pământului. În toți anii mei din pustie ai grăit peste mine din vânt și din nor așa cum grăiești azi cu fiii cuvântului Tău și-Ți scrii prin ei cuvântul care Te mărturisește, Doamne. O, așa ai grăit și așa ai lucrat, deslușit prin vedere cu mulți care au lăsat de la Tine scris descoperirile Tale, ale tainelor și ale nevăzutelor facerii Tale: Moise, Ilie, Iov, profeții, Pavel apostolul și alții de după ei, o, și e multă descoperirea cea de la Tine, e multă, multă și cea de azi prin fiii cuvântului Tău mărturisitor și scris ca să fie împărțit. Și acum, Doamne, mai strig încă o dată în ziua mea de pomenire în cer și pe pământ și spun:
Pocăiți-vă voi, creștini români, și voi cei de peste tot creștini, care vă mărturisiți pe voi înșivă fii ai bisericii lui Hristos cea de două mii de ani cu viața ei pe pământ! O, pocăiți-vă, că lumea este vinovată pentru acest război venit deodată asupra bisericii lui Hristos, căci lumea toată și-a ales viața cea cu păcat și are peste ea stăpânitori pe care și-i merită și de aceea pocăiți-vă și fiți creștini cu viața, nu cu numele sau cu botezul și atât, o, nu, nu cu viață păcătoasă și cu credință fără fapte!
O, pocăiți-vă voi, arhierei și preoți, că iată vi se ia casa și ograda și încă nu vă pocăiți, iar lupul cel ascuns în tufișuri vă cere de partea lui și vă supune ca pe niște orbi! O, dacă v-ați pocăi, dacă ați striga pe Dumnezeu ați vedea minune mare și pe Domnul Stăpân și cârmaci pe pământul român și peste popoare, cârmaci de aici spre ele, dar încă vă este teamă și nu dați să vă ridicați mărturisitori ca să aduceți lângă voi pe Domnul și să vă dea El biruința împotriva lupilor păgâni și a amenințărilor lor.
Și acum iată, Hristos va birui, căci așa este scris, iar fiara va fi zdrobită cu tot cu lucrarea cea mincinoasă, căci făgăduințele Domnului sunt mărețe și toate se vor împlini, că nu în zadar au fost rostite ele.
Iar Tu acum, Doamne Mieluț, revarsă-Te din plin peste pământ cuvânt, ca să știe omul antichrist că nu e de capul lui și că va cădea zdrobit de Tine precum este scris, iar eu Îți sunt mărturisitor și acum ca și atunci, și ai cerul de sfinți cu Tine, Doamne, și slavă Ție că vii cu răsplata sfinților Tăi, care se roagă Ție pentru cei de pe pământ ca să-i tragi pe toți spre Tatăl, așa cum ai făgăduit Tu cu putere de cuvânt atunci când Te-ai tras întru nevăzutele lui Dumnezeu, în tainicele locașuri ale Tatălui, cu care Tu le ieși înainte celor ce-și sfârșesc mersul spre ele iubind și dorind pe Domnul lor și veșnicia Lui cu cei drepți ai Lui.
Și mă aplec acum și-Ți mulțumesc pentru mângâierea cu care în ziua aceasta m-ai dăruit, și cu care am mângâiat pe cei ce nădăjduiesc așteptându-Te să vii în ajutorul lor în vremea aceasta de ceață și de frig, o, Doamne. Amin.
— O, ce scump la Dumnezeu este cuvântul tău de azi, ucenicule sfânt și Botezătorule al Meu! Așa grăiam peste tine din vânt, din nor, din Tatăl, așa cum în vremea aceasta Mă las cu cuvântul peste cei de azi care Mă poartă cuvânt peste pământ, o, și n-am spus aceasta niciodată până acum, iar când Mă arătam aievea ție, acopeream taina Mea ca să nu știi că Eu sunt Mielul, până ce M-am arătat la Iordan mărturisit de Duhul Sfânt în chipul porumbelului care s-a odihnit peste creștetul Meu în ziua Mea de botez.
E mare taina grăirii Mele peste pământ prin cei aleși de Mine pentru mărturisirea lui Dumnezeu, dar nu este dor de Dumnezeu în oameni, iar vouă, fiilor din cetatea Mea de azi, vă dăruiesc glasul Meu ca să vă grăiesc pe cele dintre voi și ca să vă învăț credința că sunt cu voi tot timpul și că vă privesc și vă măsor ca să vă spun apoi să faceți voia Mea împotriva voii voastre, fiilor, și să fiți numai ai Mei tot timpul, că pe pământ toți oamenii caută o cale în viață, o îndeletnicire să aibă, o mărire, o treaptă înaltă, dar nimeni nu dă să-și aleagă să se facă sfânt lui Dumnezeu, și de aceea, iată, strig acum și spun în lung și în lat la creștini, și la cei buni și la cei răi: Nu mai păcătuiți, o, fiilor! Aveți păcate necurățate, nemărturisite și stați cu ele peste voi și puneți peste ele altele! O, ce va fi cu voi? Întrebați-vă! O, pocăiți-vă! Curățiți-vă de păcate! Mergeți cale multă ca să puteți găsi slujitori cu har sfânt și ca să vă ajute să vă curățiți de relele pe care le lucrați! O, nu mai stați nepăsători de cele ce vă învinuiesc la Dumnezeu și nu mai păcătuiți apoi! Ridicați-vă deasupra neputințelor voastre, ridicați-vă prin pocăință, voi, cei neputincioși cu fapta, dar pocăiți-vă, fiilor! Dacă pofta și dorințele vă biruiesc, vegheați, și nu vă lăsați dorințelor vremelnice și fiți ai dorului de cele veșnice, căci vremelnicia dă să-l facă pe creștin să piardă veghea pentru calea veșniciei, care trebuie să fie tot timpul sub pașii celui ce privește spre calea lui cu Domnul, de pe pământ și până în cer cu mersul ei.
Când vă lipsește smerenia, o, fiilor, amintiți-vă de nevrednicia voastră și aplecați-vă să vă smeriți numaidecât, căci pe calea cu Hristos vii să te smerești, iar altfel nu ești pe cale cu Domnul, o, nu ești, și nu da să te minți singur dacă nu poți să te smerești pe calea ta cu Hristos și cu frații.
O, fiilor ai poporului cuvântului Meu, luați în voi cuvântul Meu când îl trimit să vă lucreze el, că iată, las aici cuvânt pentru voi și îl pun pe cale spre voi și vă spun, smeriți-vă pentru calea cu Hristos și stați smeriți mereu, căci Eu, Domnul, sunt în lucru ca să-Mi ridic spre Tatăl un popor sfânt prin care să-Mi împlinesc Scripturile cele de apoi, și să Mă las apoi descoperit cu ei și să vadă popoarele toate taina Mea cea de azi și țara Mea de venire și toiagul cu care păstoresc neamuri și popoare de pe pământ, o, că nu vin din cer ca să pierd vremea în zadar, ci vin să împlinesc, și să vin apoi văzut și să așez pe pământ întărită împărăția lui Dumnezeu, precum este scris că va fi cer nou și pământ nou și că se va adeveri tot cuvântul lui Dumnezeu.
Acum Mă opresc din cuvânt și rostesc binecuvântare mare pentru începutul lucrului sfânt la locul Meu de la Maluri, petecuțul de pământ pe care am coborât în anul 1955 primul cuvânt al gurii Mele prin trâmbița Mea Verginica, o, că peste încă doi ani sărbătorim, fiilor, șaptezeci de ani de cuvânt, grăit și scris cuvântul lui Dumnezeu peste pământ prin trâmbița prin care Domnul a trâmbițat, o, că mult cuvânt s-a scris în vremea aceasta din toate câte Eu le-am grăit în vremea Mea cu Verginica, și apoi de la ea până la voi, fiilor de azi ai Mei.
Iată, se începe lucrul cel spre vedere al slavei acestui petecuț de pământ, aripioara lui Dumnezeu, peste care vom scrie grădină de rai, loc mărturisitor al cuvântului Meu, până ce necredința sătenilor și prigoana dușmanilor a adus pedeapsă peste sătuț și Mi-am luat trâmbița și casa și Mi-am mutat lucrarea și am așteptat până azi, când iată, se începe ieșirea la vedere și la mărturisire a venirii cuvântului Meu pe pământ la începutul Meu pe vatra neamului român în satul Maluri de lângă orașul Pucioasa.
Am scos deasupra în acest an cartea istoriei Mele cu trâmbița Mea Verginica la o sută de ani de la nașterea ei pe pământ, iar peste doi ani vom scoate iarăși cartea a treia a cuvântului Meu peste poporul rămas și vom scrie pe pământ șaptezeci de ani de la începutul Meu cu cuvântul rostit în satul Maluri, de unde a început povestea Mea de atunci și până la voi, dulcea poveste cu care voi îndulci lumea toată care va gusta din ea, și se va umple de dor cel ce va gusta de la Dumnezeu. Eu pe aripi de vânt și de nor stau și grăiesc peste pământ, și am început grăirea Mea în această aripioară de pământ să-Mi așez cuvântul în carte, și a fost croită această aripioară pe pământ încă de la facerea lumii și se descoperă acum această taină și mărturisește ea lucrarea lui Dumnezeu, o, fiilor, și binecuvântați să fiți cu jertfa mâinilor voastre, cu care Eu, Domnul voi așeza mărturisirea Mea pe acest micuț colțișor de rai, pe care-l facem văzut acum, și începem pic cu pic până la deplina vedere a acestei taine și vom scrie atunci zi de sărbătoare a cuvântului Meu peste pământ.
Acum, în ziua aceasta, așezați-vă, fiilor slujitori înaintea Mea, și rostiți binecuvântare peste crucea troiță lucrată aici de voi, și pe care o veți așeza de strajă și de mărturie la locul ei, unde am avut pe păstorul Daniel în vremea lucrului său lângă lucrarea Mea, și apoi mergeți și așezați-o, fiilor, o, și numai mărturii lucrez cu voi și prin voi, căci voi sunteți acum fiii cu care Eu mărturisesc peste pământ istoria cuvântului Meu și mersul Meu prin vreme cu un popor mărturisitor și cu această carte de mărturie: Cuvântul lui Dumnezeu peste pământ, o, fiilor. Amin, amin, amin.